Perioada optimă pentru culesul perelor. În ce condiții pot fi păstrate fructele pentru un profit mai bun?
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Părul este la fel sau chiar mai productiv decât mărul. Întrucât se poate conduce ușor în cele mai variate sisteme de coroană, inclusiv în forme artistice, își găsește un bun amplasament în grădina casei sau în livezi.
Se știe că fructele își mențin prețul pe toată durata sezonului și sunt foarte căutate având în vedere că oferta din piață este destul de limitată. În plus, părul se pretează în toate zonele favorabile pomiculturii și mai ales în zona colinară, cu altitudine de 300-450 de metri nivelul mării, unde pomicultura esta la ea acasă.
Terenul de grădină din aria intravilană sau cea limitrofă acesteia oferă condiții dintre cele mai favorabile pentru păr. De menționat că părul nu este pretențios astfel că sunt pretabile chiar și terenurile cu textură compactă, argilo-nisipoase, cu condiția ca acestea să aibă substratul de sol ceva mai adânc (minimum 25-30 de cm) și să fie prelucrate anual și fertilizate periodic (o dată la 3-4 ani), cu gunoi de grajd.
O atenție deosebită însă trebuie aplicată perilor pitici, supraîncărcați cu fructe, unde se impune rărirea acestora, lăsând câte 1-2 fructe într-o inflorescență (se rețin florile cele mai mari). Unele soiuri își mențin însă câte 4-5 fructe în inflorescență.
Recoltarea perelor începe în anul al doilea sau al treilea de la plantare, când se culeg 6-8 kilograme de fructe pe pom. Începând cu anul al patrulea și în continuare, timp de 12-15 ani, se asigură o producție de 50-60 de kilograme, în medie pe pom, fructe calibrate, apte de a răspunde cerințelor pieții.
Cum culegem perele
• De reținut că recoltarea perelor are loc în faza de pârgă, cu 10-12 zile înainte de maturitatea deplină, deoarece se coc mai lent decât în cazul în care rămân în pom;
• Este recomandat ca perele de iarnă să se culeagă cât mai târziu, în luna octombrie, altfel se veștejesc (zbârcesc) în depozit;
• După ce ating maturitatea de consum, unele soiuri de pere, cum ar fi Untoasă Bosc, Untoasă Hardy, Olivier de Serres, se prăbușesc (se înmoaie) din interior, de aceea ele vor fi supravegheate mai îndeaproape în timpul păstrării;
• La unele soiuri, cum ar fi Williams, Williams roșu, pe același pom se găsesc fructe cu diferite grade de dezvoltare, unele (cele partenocarpice) fiind întârziate în creștere. În astfel de cazuri, culesul se face în 2-3 reprize;
• Operațiunea se face manual, fruct cu fruct, evitându-se ruperea codiței sau lezarea pulpei prin apăsare, zgâriere, lovire, etc;
• La recoltare se vor folosi recipienți pe cât posibil căptușiți iar în cazul femeilor unghiile de la degetele mâinilor vor trebui să fie tăiate.
Păstrarea perelor
• Soiurile de vară culese la momentul optim se transportă mai bine, se coc mai lent în depozit și pot fi păstrate circa două săptămâni. În depozite frigorifice cu atmosferă controlată, soiul Untoasă Bosc, rămâne cu gradul de maturare pe care l-a avut în momentul introducerii în depozit;
• Alte soiuri, cum ar fi Untoasă Hardy, Aniversare, Conferance, când ating maturitatea deplină devin foarte sensibile la transport de aceea ele trebuie expediate spre beneficiar imediat după cules;
• Până la desfacere, fructele se țin în lăzi de 50-60 de kilograme (grătare), sau în containere suprapuse, așezate în încăperi răcoroase, curate, cu umiditate atmosferică de peste 85 la sută;
• Comercializarea eficientă a perelor depinde foarte mult de maniera de prezentare în consum, la piață. În acest sens ele trebuie să fie atent sortate după mărime și grad de coacereși expuse în ambalaje noi, tipizate;
• Ca regulă, sortarea se face o singură dată și anume la vânzarea lor. Transvazarea în recipienți diferiți, manipularea repetată, afectează calitatea comercială a fructelor, determină pierderi și produce dificultăți de desfacere.
