Cum cred marii fermieri că s-au colectat datele pentru producțiile ”bune„ din acest an: ”Ca pe vremea lui Ceașcă”! Pe ei nu i-a întrebat nimeni. Cu excepții!
Roxana Dobre -
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut publice o serie de cifre privind recolta din acest an la principalele culturi agricole, datele fiind furnizate, se pare, de către Direcțiile Agricole Județene. La auzul acestei informații, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Agrointeligența că privește circumspect datele care vorbesc despre un an agricol excelent atât timp cât pe el, cel care cultivă cel mai mult grâu în Bacău, nu l-a sunat nimeni să afle cât a produs în condițiile de secetă din acest an. Pornind de la acest fapt, de la acest exemplu, Agrointeligența a luat legătura cu alți lideri ai fermierilor din mai multe județe pentru a afla în ce măsură au fost sunați de către funcționarii Direcțiilor Agricole, angajați care, ulterior, l-au informat pe ministrul agriculturii că, deși fără precipitații, fermierii au scos producții medii mai bune decât anul trecut, când nu au fost astfel de probleme.
Botoșani. Ing. Doru Andrici: “În afară de presă, nu ne-a întrebat nimeni cât am scos la hectar”
Ing. Doru Andrici s-a arătat amuzat de cifrele prezentate de minister care spune că îi amintesc de “vremuri demult apuse” când totul era prezentat frumos dar oamenii mureau de foame. Andrici este nu doar fermier în Botoșani, ci și președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice. Agricultorul lucrează 600 de hectare, din care pe 150 de hectare a avut grâu, pe 100 de hectare a pus rapiță și pe alte 30 de hectare le-a avut însămânțate cu orz. Restul de 320 de hectare sunt cultivate cu porumb, floarea-soarelui și soia. El spune că nu a fost sunat de Direcția Agricolă și singurele date pe care le raportează sunt AGRE-urile care sunt depuse de două ori pe an.
AGR-urile, formularele cu situația recoltelor se depun până la finele anului
“Noi depunem la începutul lunii iunie formularele statistice pentru culturile care au fost înființate în anul în curs, deci pentru suprafețe, nu pentru producții. Și de abia la sfârșitul anului, până în luna decembrie, depunem formularele statistice care includ producțiile, deci nu știu de unde a avut ministerul date ca să știe ce producții au fost scoase la hectar până acum. În afară de presă, nu ne-a întrebat nimeni cât am scos la hectar. Formularele le primim prin poștă și le trimitem la fel, deci nici măcar nu “dăm ochii” cu cei de la Direcția Agricolă”, a declarat fermierul pentru Agrointeligența.
Ing Andrici crede că datele prezentate recent de MADR se bazează mai mult pe cifrele venite din producțiile care aparțin gospodăriilor inviduale. “În gospodării nu merge nimeni să verifice așa că ministerul se bazează pe cifre neverificabile. Pun cât vor ei și acolo își echilibrează balanța. Nu îl întreabă nimeni pe nea Gheorghe cât grâu a produs, deși micii fermieri scot și 1 tonă la hectar. Aici intervine ministerul și spune că s-a scos 3, 5 tone la hectar”, ne-a mai spus Doru Andrici.
Ialomița. Ing. Nicolae Sitaru: “Pe mine mă sună cei de la Direcția Agricolă anual imediat după recoltare”
În Ialomița, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante tehnice și vicepreședinte al LAPAR, ing. Nicolae Sitaru, este de departe unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din România. Se pare că și Direcția Agricolă din Ialomița este conștientă de notorietatea fermierului, astfel că el face parte dintre agricultorii “băgați în seamă” de autorități.
“Pe mine mă sună cei de la Direcția Agricolă anual imediat după recoltare să mă întrebe cât am scos la hectar pe diverse culturi. În rest, depunem și noi ca toți fermierii, AGRE-urile”, ne-a declarat Sitaru.
Se sună selectiv fermierii
”Cifrele prezentate de ministru nu mi se par chiar abracadabrante. Dar aici vorbesc de zona mea, Ialomița, unde avem producții bune la grâu. Nu pot să mă pronunț pentru alte zone geografice. Dar nu știu pe ce criterii fac ei statistica aceasta telefonică, cert este că nu întreabă pe toată lumea. Adică procedura este ca și la sondajele de opinie, au niște fermieri care probabil știu că fac producții bune și îi sună anual să îi întrebe cum este recolta. Nu știu, ce-i drept, cum fac ei socoteala că nici oameni mulți nu au la Direcția Agricolă, astfel că este aproape imposibil ca 2-3 angajați câți poate mai sunt să sune toți fermierii din județ”, ne-a declarat Sitaru, care cultivă .400 de hectare de pământ dintre care circa jumătate cu orz, rapiță și grâu.
Vicepreședintele LAPAR admite că la acest sondaj telefonic un fermier poate transmite orice date, confruntarea din teren lipsind cu desăvârșire. “Se merge pe încredere pentru că fermierul poate spune la telefon orice cifră. Sigur că estimarea nu este foarte precisă. Cifrele trebuie corelate cu exporturile, cu semințele, cu consumul intern și atunci se vede dacă cifrele sunt exacte. Această “mare recoltă” mai are și tentă politică pentru că mâine, poimâine acest Guvern pleacă și vrea să lase în urmă o amintire frumoasă. Să poată spună când vor fi în Opoziție: păi uite, când eram noi la guvernare se scoatea producție record de grâu la hectar”, ne-a mai spus Sitaru.
Buzău. Ing. Valeriu Călin: “Datele prezentate de minister și chiar de INS sunt total eronate”
Președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice “Agroceres” – Buzău, ing. Valeriu Călin cultivă 400 de hectare de teren dintre care 100 cu grâu și 100 cu rapiță. Restul de 200 de hectare le are însămânțate cu floarea-soarelui și porumb. Despre datele statistice avansate de minister, dar și cele prezentate periodic de INS, spune că sunt total eronate.
“Pe noi nu ne-a sunat nimeni și toate datele sunt eronate pentru că ei nu mai au corespondenți în teritoriu și nu are cine să le comunice datele. Așa că iau câteva cifre de la primării care l-a rândul lor nu întreabă pe nimeni, ci “fabrică” niște date ca să își justifice activitatea. Această producție mai mare nu are de unde să iasă. De ce ministerul nu centralizează situația din silozuri să vadă exact care sunt cifrele : cât s-a produs, cât s-a vândut, cât s-a exportat? Ei iau suprafețe după datele APIA dar nici acolo nu sunt înregistrate toate terenurile cultivate. Așa că fac un calcul artificial, doar ca să prezinte niște cifre”, ne-a declarat fermierul.
El spune că principalul motiv pentru care ministerul prezintă cifre care nu au legătură cu realitatea îl reprezintă despăgubirile pentru culturile calamitate. “Ministerul bagă în față aceste cifre ca să nu mai dea bani pentru despăgubiri. Fac comisii peste comisii, eu aș întreba cu ce bani? Pe noi de ani de zile nimeni nu ne întreabă cât, cum și ce am produs. De când a fost restrânsă activitatea Direcțiilor Agricole nu mai există nicio evidență. Mai au angajați 5-6 oameni care nu pot face față. Înainte era un inginer pentru fiecare comună care centraliza și comunica toate datele. Acum zic că vor să facă măsurători și verificări pentru despăgubiri, o să vedem cu ce oameni din moment ce din 2010 ei tot desființează. Acești funcționari nu au bani pentru motorină, nu au fonduri, nu au nimic”, ne-a mai spus fermierul.
Ilfov. Ilie Dan: “Cifrele sunt puse “din burtă”
Fermierul Ilie Dan, președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov și vicepreședinte LAPAR, cultivă 550 de hectare de teren pe care a avut însămânțată rapiță și grâu. Spune că nu l-a întrebat nimeni de la Direcția Agricolă sau de la minister despre producția din acest an și este de acord că cifrele sunt puse “din burtă”.
“Cert se poate știi doar când sunt depuse formularele de statistică. În rest sunt prezentate cifre doar ca să se afle în treabă. În alți ani mai sunau, dar acum, de când cu reducerile de personal de pe la Direcțiile Agricole, nu mai sună nimeni”, ne-a mai spus fermierul.
Teleorman. Piero Francisci : “Nu știu cât sunt de valabile datele prezentate de minister, dar noi suntem sunați de Direcția Agricolă anual”
Piero Francisci, directorul SC Iragri Ital Group, cultivă în Teleorman 2.300 de hectare de teren dintre care, în 2015, a avut 270 ha cu grâu, 360 ha cu orz, 350 ha cu rapiță, 200 ha cu orz de primăvară. Restul de teren este cultivat cu floarea-soarelui, 800 de hectare și porumb 150 de hectare. El spune că este sunat anual de Direcția Agricolă pentru a comunica producțiile recoltate de pe fiecare hectar.
“Pe noi ne sună anual. Chiar acum vreo două săptămâni au luat legătura cu agronomul meu și l-au întrebat. Știu că aceste date sunt colectate prin sondaj de la anumiți fermieri, dar nu știu să vă spun pe ce criterii și nici nu știu la câți fermieri din județ mai dau telefon sau dacă mai dau și la alții. Chiar dacă sondajul se face telefonic cred că fermierii trebuie să transmită datele corecte, fie ele bune sau rele, pentru că dacă ne batem joc și aruncăm în piață vorbe goale după aceea ne boicotăm singuri”, ne-a declarat fermierul. “Dacă ne referim la cantitate suntem puțin mai jos față de alți ani pentru că am avut prea puțină apă dar din punct de vedere calitativ anul a fost mai bun”, ne-a mai spus fermierul.
Arad. Ing. Ioan Andru: ”Nu ne-a sunat nimeni. Cifrele lansate nu au acuratețe”
Ing. Ioan Andru, președintele Asociației Producătorilor Agricoli – ARAGRA 2008 – Arad, cultivă anual 700 de hectare. Dintre acestea 250 de hectare sunt ocupate de păioase, 200 de rapiță și până în 100 cu orz. Restul de pământ este însămânțat cu porumb. Am spune că face parte dintre fermierii importanți din zonă, dar cu toate acestea, Direcția Agricolă nu a fost interesată de producțiile sale din acest.
“Pe noi nu ne-a sunat nimeni legat de estimarea unor producții pentru 2015. Eu cred că aceste cifre lansate de la minister nu au acuratețea pe care ar trebui să o aibă pentru că nu beneficiază de un sistem de evaluare pe care să se poată baza. Și la finalul anului, după ce sunt centralizate datele provenite în urma depunerii formularelor obligatorii de statistică, ministerul tot mai adaugă măcar un kilogram-două pe hectar. Celor de la minister le place să se mintă singuri în loc să înfrunte situația și să ia măsuri. Când auzim cifre și statistici nu suntem niciodată siguri 100% că sunt corecte”, ne-a spus fermierul.
Mehedinți. Cornel Stroescu: ”Avem birourile în aceeași clădire cu Direcția Agricolă. I-am învățat să ne consulte”
Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale, face agricultură în județul Mehedinți, unde spune că a recoltat orzul, rapița și grâul, iar producția este mai mică decât anul trecut în medie cu 30 la sută. “Noi avem avantajul că, la birou, suntem vecini de clădiri cu Direcția Agricolă, astfel că avem o colaborare bună. Am fost întrebați, dar nu din prea multă grijă. Nu așteptăm noi să vină Direcția la noi, ci mergem singuri. Am fost chiar și la Consiliul Județean pentru că am avut o experiență neplăcută în anul 2012 când s-a stabilit un preț de referință de 1 leu la cereale, cu toate că noi am vândut cu 60-65 de bani. Și de atunci am cerut o întâlnire cu Direcția Agricolă și Consiliul Județean ca prețul să se stabilească în prezența Asociațiilor și a fermierilor. Atunci nu am mai putut face nimic, dar începând cu 2013, deja autoritățile din județ au început să ne consulte periodic, iar acum avem o colaborare bună pentru că ne implicăm noi. Altfel, s-ar întâmpla ca și în alte județe. La noi, tot prin implicare, și comisia de evaluare a calamităților a fost deja în jumătate de județ”, ne-a mai spus fermierul.
Constanța. Ing. Gheorghe Lămureanu: “Colaborarea noastră a fost mereu bună cu Direcția Agricolă”
În județul Constanța, ing. Gheorghe Lămureanu cultivă 1.500 de hectare de teren pe care a avut însămânțat orz, mazăre, grâu și coriandru. Datele despre recoltele fermierului sunt cunoscute și de Direcția Agricolă despre care spune că sună periodic să “culeagă” cifrele legate de producțiile fermierului.
“Eu cred că cifrele prezentate de minister sunt exacte și arată situația din teren. Anul acesta a fost mai bun decât cel de anul trecut pentru că am avut și o primăvară generoasă cu temperaturi accesibile. Și ceva ploi au fost față de alte zone ale țării. Noi suntem mulțumiți, chiar acum ceva timp m-au sunat să mă informeze cum se procedează cu evaluarea calamităților și a pierderilor pe 2015. Am văzut declarația ministrului și eu zic că are dreptate în legătură cu cifrele prezentate”, ne-a transmis Lămureanu.
Cluj. Ing. Iosif Balla: “Cifrele prezentate de Ministrul Agriculturii nu au bază reală”
Președinte al Asociației Producătorilor Agricoli Cluj, ing. Iosif Balla spune că cifrele prezentate de Ministrul Agriculturii nu au bază reală întrucât 2015 este un an mai slab agricol comparativ cu 2014. “Noi ne-am apucat târziu de recoltat din cauza ploilor, dar până acum nu ne-au sunat să ne întrebe despre producție. Îmi e greu să cred că s-a obținut mai mult grâu ca în 2014 din moment ce ne sună fermieri din sud ca să cumpere cereale de la noi. Toată lumea știe că în tot sudul și în Moldova a fost o secetă cruntă și producțiile au fost mult mai mici. Niciodată nu s-a întâmplat ca sudul să vină după cereale la noi”, ne-a explicat fermierul.
Ialomița. Ștefan Poienaru: “Singurul nostru contact de raportare către Direcția Agricolă sunt formularele de statistică pe care le depunem anual”
Deși lucrează mii de hectare, ing. Ștefan Poienaru spune că Direcțiile Agricole nu l-au întrebat de producția din 2015. “Nu m-au sunat dar pot să vă asigur că producțiile sunt clar mai mici față de anul trecut, deci nu văd de unde au fost scoase aceste cifre. Politica ministerului agriculturii se bazează pe ajutorul de la Dumnezeu și nu pe o strategie bine pusă la punct. Seceta din acest an a afectat grav culturile și din păcate asta se va vedea și la producțiile survenite după însămânțările din toamnă. Singurul nostru contact de raportare sunt formularele de statistică pe care le depunem anual. În rest…suntem pe cont propriu”, ne-a spus ministerul. El spune că producțiile de anul acesta sunt diminuate cu 30 până la 60 la sută față de anul trecut.
Directorul Direcției Agricole Prahova: “Sunt sunați fermierii care lucrează peste 50 de hectare”
Pentru a afla și care este protocolul prin care Direcția Agricolă sună fermierii la final campaniei de vară, Agrointeligența a luat legătura cu Aurel Anghel, directorul Direcției Agricole din județul Prahova, care ne-a explicat că angajații instituției pe care o coordonează sună săptămânal, de la începerea sezonului de recoltat, fermierii din județ pentru a afla cifre legate de producția acestora.
“Pentru estimări, fermierii sunt sunați săptămânal. În general, sunăm fermierii mari din Prahova, asta însemnând cei care cultivă de la 50 de hectare în sus. Astfel că, mai departe, după ce înregistrăm datele trimitem operative săptămânal la minister unde informăm ce s-a recoltat, cât s-a recoltat și unde s-a recoltat. Datele sunt cerute telefonic fără să verificăm și în teren situația, dar știm că fermierii noștri sunt serioși. Din păcate noi nu mai avem posibilitate așa mare de acoperire pe județ pentru că momentan în Prahova am rămas, după recorganizare, în hârtii 11 oameni, dar efectiv mai suntem vreo 7, dintre care 2 specialiști. Așa că încercăm să ne descurcăm cu oamenii pe care îi avem”, ne-a explicat Aurel Anghel.
Fermierii sunt chestionați de două ori pe an cu privire la suprafață și producții
Aurel Anghel ne-a mai declarat că fermierii sunt obligați prin lege să depună de două ori pe an AGRE-urile, declarații statistice care să furnizeze date privind suprafața cultivată și producția obținută la hectar.
“Fermierii depun anual AGR 2a şi AGR2b. În primul formular se completează suprafața productivă de primăvară iar în al doilea, suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul respectiv. Fie că li se trimit prin poștă, prin email, fax sau sunt anunțați telefonic aceste formulare ajung la fermieri iar ei le completează și le depun. Direcțiile Agricole trimit datele mai departe la minister unde sunt centralizate. Toți fermierii înregistrați sunt obligați să depună AGRE-urile. Din păcate nu avem posibilitatea să trimitem oameni în teritoriu să le colecteze astfel că fermierii trebuie să facă un drum până la noi sau să trimită prin poștă sau email. Singurul dezavantaj dacă se alege această formulă este că dacă sunt ceva greșeli identificate, fermierul tot trebuie să facă un drum până la Direcția Agricolă. În plus fermierii trebuie să depună de două ori pe an și declarația de stocuri. Ei trebuie să ţină evidenţa producţiei, tranzacţiilor şi a stocurilor de seminţe într-un ”Registru de intrări şi ieşiri” şi să declare la termenele fixate, 30 iunie şi 31 decembrie ale anului de piaţă, stocurile de seminţe deţinute, pe specii, categorii, loturi, cantităţi şi număr de ambalaje, potrivit ordinului nr. 59 din 16 martie 2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România”, ne-a mai explicat directorul Direcției Agricole Prahova.
Formularele ce trebuie completate în acest an – .DOC și .PDF pentru descărcare:
