Avantaj dublu la terenul irigat: Scoți recoltă bună, iar valoarea fermei crește cu 40%. Viorel Nica, Ialomița: Se oferă și 7.000 de euro pe hectarul irigat
Gabriela Gimbășanu -
Amenajarea sau reabilitarea infrastructurii de irigații presupune un cost important și bătaie de cap pentru că fermierii trebuie să intre într-o asociație de udători pentru a avea acces la fonduri europene nerambursabile. Dacă vor să facă investiția pe cont propriu, îi va arde la buzunar, însă pe termen mediu și lung, banii se vor întoarce în recolte bogate și, dacă este cazul, într-un preț mai mare obținut pentru vânzarea terenului.
Cel care cunoaște cel mai bine situația fermierilor care irigă este Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România. Fermierul exploatează 3.600 hectare, în totalitate irigate, lângă Fetești, județul Ialomița și mulțumită faptului că și-a udat grânele în acest an, a recoltat 8 tone la hectarul cu grâu în timp ce vecinii săi fără irigații au scos doar trei tone la hectar. În plus, fermierul din Ialomița a declarat pentru Agrointeligența că a simțit o oarecare presiune din piață, din partea investitorilor interesați să cumpere terenuri cu amenajamente, oameni puternici care sunt dispuși să plătească mulți bani pentru un pământ care îți asigură recolte bune.
Viorel Nica spune că prețul terenurilor agricole diferă în funcție de exploatație, mărimea suprafeței vândute, în zonele agricole cu teren fertil, prețul pentru un hectar amenajat cu sistem de irigații poate fi și cu 40% mai mare față de prețul unui teren fără sistem de irigații.
Băieții deștepți, interesați de pământurile bune
“În teritoriu eu m-am implicat foarte mult, în special în județul Ialomița, unde am adunat fermierii din mai multe amenajări de irigat și cu proiectant, consultant în domeniu am reușit să le inspirăm necesitatea înființării OUAI-urilor. Prima problemă pe care cei din teren au ridicat-o a fost cea legată de faptul că, dacă vor crește valoarea terenurilor agricole prin irigații, băieții deștepți vor veni să le cumpere pământul”, a declarat Viorel Nica.
Se caută suprafețe întinse
Fermierul din Ialomița apreciază, însă că modul de a achiziționa pământ în Bărăgan s-a schimbat radical în ultimii ani. “Astăzi cei care cumpără teren caută exploatații, nu 3 hectare de teren așa cum se vindea în perioada anterioară. Străinii care cumpără la noi teren agricol, nu au venit aici să realizeze investiții. Nimeni nu a venit în România să cheltuiască bani și să nu facă profit”, a declarat pentru Agrointeligența Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România.
Soluția: blocarea tranzacțiilor la terenurilor cu investiții din bani publici
Dat fiind faptul că, investițiile în sisteme de irigații sunt facute cu bani care vin și de la Bugetul de Stat, președintele Nica susține că este necesară blocarea vânzării terenurilor agricole, acolo unde s-au facut investiții pentru refacerea sistemului de irigații, cel puțin pentru o perioadă minimă de 3-5 ani.
Piața liberă a urcat prețurile la 7.000 euro/ha
“Este important să facem cumva să blocăm vânzarea terenurilor agricole din OUAI-urile în care s-au facut investiții pentru modernizarea infrastructurii de irigații. Vin tot felul de cumpărători de terenuri care au ridicat prețul până la 7.000 euro numai să-i convingă pe fermieri să vândă. Trebuie să găsim o modalitate măcar pentru o perioadă de 3-5 ani să nu le permitem fermierilor să-și vândă terenurile acolo unde se fac investiții pentru irigații. Este adevărat că piața liberă funcționează doar pe principiul cererii și al ofertei dar acolo sunt niște bani investiți și de la bugetul Statului, nu doar din fonduri europene. Să rămâi cu degetul în gură după 20 de ani de muncă într-o exploatație nu este un sentiment plăcut pentru nimeni”, aduce argumente solide președintele Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România.
220 lei/1.000 m³ – costul cu irigațiile
Când vorbim de costul cu irigațiile, ordinul de măsură este mia de metri cubi de apă, iar fiecare cultură în parte are un consum specific de apă.
“De exemplu, porumbul are o normă de 2.400 m³ de apă, păioasele 1.600 m³. 1.000 m³ pe treapta zero ne costă în jur de 220 lei, raportată la fiecare cultură în parte, unde se irigă 1,4-1,6 hectare, în funcție de cultură. La treapta întâi se mai adaugă la cei 220 lei încă 50 lei o re-pompare. Re-pompările de care se vorbește atât de mult, că ar fi scumpe, nu este adevărat, costul cu re-pomparea este destul de scăzut. Dacă o re-pompare la 1.000 m³ costă doar 50 lei costul nu este unul însemnat”, a declarat pentru Agrointeligența Viorel Nica.
Cea mai costisitoare investiție – refacerea sistemului de irigații
“Cea mai grea fază a irigației este accesarea fondurilor europene pentru moderinzarea sau refacerea infrastructurii secundare de irigații și cointeresarea fermierilor de a se înființa în OUAI-uri și de a-și plăti contribuțiile lor pentru cheltuielile care sunt declarate neeligibile, așa cum este cazul TVA-ului. Costurile cu irigarea terenurilor agricole nu sunt atât de mari, au fost mari la început din cauza costului cu energia electrică. Așa se face că după ce ni s-a permis să cumpărăm energie de pe piața liberă costul cu energia a scăzut cu 27%, iar consumul agregatelor noi, față de cele vechi a scăzut cu încă 20%. Avem o reducere de costuri de 47% față de perioada 2010-2012”, ne-a spus fermierul ialomițean, despre cea mai grea faza a irigațiilor din agricultură.
