Cea mai mare livadă de gutui bio din România se află în Giurgiu. Fructele n-apucă să ajungă în piață: sunt cumpărate în avans de către străini!
Roxana Dobre -
Cu banii strânși de o viață, medicul Mihai Păun (70 de ani), a înființat nu departe de București, la Bucșari-Giurgiu, pe lângă Bolintin-Vale, cea mai mare livadă de gutui bio din România, în curs de certificare. Livada a fost înființată în anul 2008 și se întinde pe 5,5 hectare având 4.000 de pomi numai din soiul Bereczki.
Medicul a pornit la drum încurajat de penuria de pe piața gutuilor unde a văzut o oportunitate de afacere profitabilă. Acum, după 8 ani de când a plantat primul puiet de gutui, pomicultorul spune că nici nu apucă să se coacă bine fructele să străinii deja vin cu oferte. Pentru anul 2015 are deja cumpărători din Grecia care și-au anunțat intenția de a cumpăra toată producția.
Când s-a hotărât să investească într-o livadă de gutui, medicul Mihai Păun, avea 62 de ani. Decizia a venit firesc deși spune că nu avea nicio experiență în domeniu.
“Am început în anul 2008 și am ales gutuile deși înainte nu am avut niciun fel de experiență. Niciodată nu cred că este prea târziu să începi o afacere. Mergând prin țară și prin piețe am constatat că nu mai există gutui românești, toate erau aduse din import pentru că în țară la noi nu mai sunt plantații de gutui. Atunci am decis să fac o plantație cu aceste fructe. Începuturile au fost destul de grele mai ales că pe piață nu se găseau puieți de gutui ci doar de măr, păr, prun, cais etc.”, ne-a declarat Mihai Păun.
Colaborează doar cu profesioniști
Investitorul nu s-a lăsat păgubaș și într-un final a găsit cu greu un inginer de la Iași care a lucrat la vestitele plantații de pomi fructiferi de la Hanu Conachi, în judeţul Galaţi, de unde a cumpărat material săditor.
“El mi-a adus pomii, i-a altoit și i-a plantat. Livada este împrejmuită cu gard, este pusă la distanța recomandată de un profesor universitar din cadrul Universității de Agronomie București. Dânsul se ocupă de tăierile și îngrijirile din toamnă sau primăvară. Am vrut să lucrez numai cu specialiști, nu cu necunoscători. Găsisem un “specialist” care s-a oferit să se ocupe de îngrijiri dar meseria lui era de maistru mecanic. Nu am vrut nicio secundă să fac lucrurile după ureche. Așa că tot graficul de îngrijire și de stropiri este întocmit numai de specialiști”, povestește medicul.
Irigarea este obligatorie la livada de gutui
Irigarea livezii se face prin tehnologie de ultimă generație și anume prin sistemul ”picătura”- la fiecare pom existând 2 picurătoare. Apa folosită este provenită de la puț, fiind extrasă de la 45 m adâncime, puțul fiind forat pe terenul livezii.
Suprafața terenului nu se ierbicidează, iarba fiind cosită și lăsată pe loc – aceasta având rolul unui bun îngrășământ natural și protector împotriva razelor solare.
Fertilizare și tratamente ecologice
În livada de gutui din Giurgiu se folosesc numai îngrășăminte naturale, iar în locul pesticidelor, hormonilor de creștere, nitriților și a nitraților împotriva dăunătorilor în livada de la Bucșari se dă cu substanțe extrase din alge marine și alte plante.
“Aceste substanțe se găsesc și pe piața din România la magazinele de profil dar costă mai mult decât cele clasice. Zeama bordeleză este fundamentală, de asemenea”, ne-a mai spus medicul.
El mărturisește că la cultura de gutui folosește și metode bio mai vechi cum ar fi maceratul de urzică, de usturoi sau ceaiul de pelin. Astfel ține la distanță o boală de temut a gutuiului, arsura bacteriană, care îi face pe mulți pomicultori să stea departe de livada de gutui. “Majoritatea pomicultorilor tratează superficial tratamentele. De aceea spun că este neapărată nevoie de un specialist în livadă care să îți spun când și cât tratament trebuie să dai. Cred că poți ține sub control foarte ușor bolile și dăunătorii”, ne-a mai spus medicul.
A pariat numai pe soiul de gutui Bereczki
Mihai Păun a plantat 4.000 de gutui numai din soiul Bereczki despre care spune că este autofertil astfel că nu are nevoie de polenizare. Astăzi, un puiet din acest soi este vândut de pepiniere cu 20 de lei bucata, ceea ce face ca investiția în materialul săditor să se ridice la 80.000 de lei, respectiv 18.000 de euro pentru suprafața de 5,5 hectare.
“M-am orientat pentru un sigur soi pentru că știu exact ce să urmăresc. Așa când ai 2-3 soiuri este mai greu pentru că unii pomi cresc mai devreme, alții mai târziu. Și citind foarte mult am descoperit că soiul se adaptează excelent la clima din România”, ne-a mai spus pomicultorul.
Acest soi de gutui este foarte productiv fructele lui depășind 5-600 de grame. Este un pom viguros, autofertil, bun polenizator, cu fructe mari sau foarte mari, larg piriforme sau invers ovoide, cu coaste largi, cu suprafața neregulată și gâtul mai mult sau mai putin delimitat. Pielița de culoare galben-limonie, este acoperită cu un puf brun cenușiu. Pulpa este gălbuie, suculentă, acidulat-dulceagă, intens aromată, ușor astringentă. Este foarte bun pentru prelucrări industriale.
Un grec îi cumpără toate gutuile recoltate
Gutuii intră pe rod la 3-4 ani de la plantare, dar perioada maximă când ating maturitatea este la 10 ani, când dau între 70 și 120 de kilograme pe pom. Mihai Păun spune că pentru 2015 are deja asigurată piața de desfacere astfel că toate gutuile vor merge în Grecia.
“A venit deja un grec care vrea să cumpere toată producția. Mi-a spus că fructele lor sunt pline de substanțe chimice și caută neapărat culture bio. Știu și ei că dacă scot pe piață dulceață sau peltea bio poate să adauge o valoarea mult mai mare produsului. A rămas să vină când se coc fructele. Deocmadată nu am stabilit un preț dar anul trecut în plin sezon s-au vândut cu 5 lei kilogramul, preț de angro. Dar anul acesta cum fructele au fost afectate de înghețurile din primăvară când au picat florile cred că prețul va atinge chiar și 6 lei. Anul trecut am vândut și la fabricile de procesare de la Tecuci dar și la export”, ne-a mai spus medicul.
Lichiorul și pălinca de gutui, viitoarele produse din livada de la Bucșari
În livada de gutui a medicului Mihai Păun nimic nu se pierde. De anul viitor acesta va scoate piață lichior și pălincă produse chiar de el din fructele care nu îndeplinesc calibrul și calitatea pentru a fi vândute. Are un cazan de făcut țuică unde deja produce pentru apropiați și rude. Pentru comercializare spune că așteaptă să obțină formele legale pentru a putea funcționa în condițiile impuse de lege.
“Am un cazan care nu cred că există în țară. Față de pălinca de prune, cea de gutui se obține ceva mai greu. Nu se pun la fermentat întregi pentru că având o textură mai tare nu ar fermenta în veci. Așa că eu le bag printr-o tocătoare și după aceea le pun la fermentat, unde pot sta și două luni în funcție de temperatura din camera respectivă, unde stă butoiul. Nu trebuie să ai curenți de aer acolo și neapărat o temperatură constantă ca să poată fermenta în condiții optime astfel ca să poți obține maxim de cantitate de pălincă”, ne-a dezvăluit pomicultorul. Pălinca de gutui se vinde pe piață și cu 100 de lei litrul iar lichiorul cu 70 de lei. Cel din urmă este folosit și ca medicament în caz de indigestie, arsuri, balonări. Beţi un păhărel după mese”, explică proprietarul livezii de gutui.
Fonduri europene pentru livada de gutui
Cei interesați de exploatația pomicolă de gutui pot accesa și fonduri europene pentru înființarea sau dezvoltarea unei astfel de afaceri prin SubMăsura 4.1a din PNDR 2014-2020. Astfel. intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși: 350.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple; 600.000 euro pentru obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer, 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,reconversie) și 1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole (producție, procesare, comercializare).
