Cum se cultivă sorgul – cultura care nu se sperie de secetă
Daniel Befu -
Se spune că în acest an, prețul sorgului se va apropia tot mai mult de cel al porumbului, cu șanse mari de a-l depăși. Este cultura spre care tot mai mulți specialiști își îndreaptă atenția, mai ales că pentru hrana animalelor, cu sorgul mergi la sigur, chiar și în cei mai secetoși ani.
În România, producțiile medii de sorg boabe au variat între 1,5- 5.6 t/ha, fiind cultivat cu succes în zona de Vest și Nord Vest, în Sud si Sud Est, în sudul Moldovei și în unele zone din Transilvania unde suma gradelor utile cu baza de 6 grade Celsius are valori peste 1700 grade. De subliniat că sorgul zaharat pentru masa verde se poate cultiva pe toate arealurile de cultura a porumbului.
Dr. Albert Iszlay, Responsabil Dezvoltare la Caussade Semences, consideră că boabele de sorg reprezintă o alternativă la porumb în alcătuirea rețetelor de nutrețuri combinate: ”Au proprietăți nutriționale asemănătoare, totuși trebuie subliniat conținutul mai mare în amidon, asemănător cu cel al orzului sau ovăzului, ajungand la valori de 11-12,5 % iar în ceea ce privește conținutul de grăsimi, are valori apropiate cu cele la porumb, de 3-4.3%. Sorgul zaharat însilozat, mai ales în regiunile aride, poate depăși potențialul de producție al porumbului, se pot obține producții de 60-80 t masă verde/ha. De subliniat un conținut asemănător în amidon și celuloză ca la silozul de porumb, în schimb datorită aportului de proteină brută de peste 11%, sorgul are calități nutritive superioare porumbului siloz”.
Pe lângă sorgul de boabe mai este și sorgul tehnic, folosit la confecționarea de mături și sorgul pentru furaj, cum e iarba de Sudan, care este tot o varietate de sorg. Sorgul se folosește și în alimentația umană sub formă de făinuri și grișuri, în industria berii și a sucurilor, a medicamentelor și în obținerea de alcool. Sorgul zaharat reprezintă interes și pentru fermierii care sunt interesați de producția de biogaz și bioetanol. Datorită producțiilor mari de masă verde și a conținutului ridicat de zaharuri, procesele de fermentație se derulează ușor și reprezintă o sursă mai bogată de materie primă pentru această ramură a industriei decât porumbul.
Responsabilul de Dezvoltare la Caussade Semences România, dr. Albert Iszlay, a descris pentru revista Agrointeligența care sunt cerințele agrotehnice ale sorgului.
Tehnologia de cultură a sorgului este relativ simplă, asemănătoare cu cea a porumbului. Sorgul are cerințe ridicate față de temperatură, temperatura minimă de germinare fiind de 10-12 grade Celsius, iar temperaturile favorabile creșterii sunt situate la peste 20 grade C. Plantele de sorg suportă cu ușurință arșițe de 35-39 grade C. Cerințele față de sol sunt ceva mai mici decît la porumb, putânt valorifica soluri cu pH între 4,5-8,5, se comporta bine pe solurile nisipoase și sărăturate cu o fertilizare chimică adecvată. Ca cerințe față de îngrășăminte se utilizează N50-120 P 36-80, în funcție de tipul culturii, sorg de boabe sau sorg zaharat pentru siloz, bineînțeles în cazul culturilor irigate se recomandă mărirea dozelor de îngrășăminte chimice.
Ca și plante premergătoare se preferă culturile prășitoare, care lasă terenul curat, iar după sorg se recomandă înființarea culturilor abia în primăvara anului urmator.
Patul germinativ trebuie să fie bine mărunțit și curat de buruieni, pentru asigurarea unui contact a boabelor de sorg cu pământul și o răsărire uniformă. Semănatul se efectuează când în sol sunt 11-13 grade cu tendință de creștere, folosindu-se 8-12 kg sămânță/ha în funcție de densitatea dorită și MMB-ul hibridului. Distanța între rânduri de regulă este 70 cm, folosindu-se semănători ca în cazul porumbului. Adâncimea de semănat în funcție de structura solului și a rezervei de apă din sol este între 3-5 cm la soluri compacte și ajungând până la 6-8 cm pe solurile ușoare și cu deficit de umiditate. Discurile pentru semănătoră vor avea orificii de 1.6-18 mm și un număr de 40-70 orificii în funcție de utilaj și densitatea dorită.
Pentru sorgul de boabe se recomandă densități de 250-300 mii plante/ha la culturi înființate în conditii bune și cu aport de apă suficientă.În cazul culturilor irigate densitățile practicate sunt de 300-350 mii plante/ha, iar în cazul sorgului zaharat pentru masă verde densități practicate sunt de 200-240 mii plante/ha.
Combaterea buruienilor se recomandă a fi efectuată pe cale chimică în preemergență și pe cale mecanică, sorgul răspunzând foarte bine la prășitul mecanic. Se recomandă de asemenea 1-2 tratamente pentru combaterea păduchelui verde a cerealelor (Schizapis graminum).
Recoltarea sorgului pentru boabe se efectuează după maturitatea fiziologică a boabelor, sorgul nu prezinta risc de scuturare, însă pentru o uscare uniformă a paniculelor se recomandă aplicarea substanțelor desicante și a unui surfactant. Această operațiune se efectueză atunci când boabele au un conținut de apă sub 30%. Surfactantul este necesar deaorece plantele au frunzele ceroase și astfel absorbția desicantului este mai greoaie. După aplicarea desicantului, la cca. 15-20 zile, umiditatea boabelor scade la 15-17%. Sorgul pentru boabe poate fi păstrat în spații amenajate în acest scop cu o umiditate de sub 15%.
Recoltarea sorgului zaharat pentru masă verde se realizează atunci când boabele din panicul sunt în stadiul de lapte-ceară sau ceară, când conținutul în SU al plantei întregi se situează la valori cuprinse între 30-35%. Dimensiunea tocăturii fiind asemănătoare cu cea a porumbului siloz, obligatoriu se va utiliza tocătorul de boabe.
Nutrețul animalelor: 50-50 sorg cu porumb
În urma studiilor comparative efectuate în diverse țări ale lumii, s-a constatat că substituirea totală cu sorg a porumbului din alimentația animalelor duce la scăderea productivității, deoarece acesta e mai sărac în anumiți nutrienți, cel mai bun dozaj în amestecul de nutrețuri fiind de 50% sorg – 50% porumb. În schimb, spre deosebire de porumb, sorgul prezintă în compoziție și substanțe specifice, unele constituind un dezavantaj, altele din contră: ”Spre deosebire de porumb, la sorg e prezent și taninul. Sunt varietăți și subspecii cu conținut mai ridicat în tanin și este o chestiune negativă sub aspectul calității boabelor, dar prezența taninului este specifică și este un grup de substanțe în plus față de ceea ce are porumbul, așa cum pigmenții sunt prezenți la anumite forme de sorg și care pot fi extrași și folosiți foarte bine în industria sucurilor, cosmetică și industria alimentară. Se presupune că inclusiv pigmenții din Coca-Cola provin din paleele sau tegumentele sorgului care este colorat și se dizolvă foarte ușor în apă”, conform profesorului Valeriu Tabără.
