• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cel mai bun soi de prune pentru țuică: A fost uitat de fermieri, dar cercetătorii îi păstrează ”gena” cu sfințenie

    Roxana Dobre -

    Cea mai profitabilă metodă de valorificare a prunelor este transformarea lui în țuică. Se pot folosi fructe trecute, ce nu își mai au loc pe taraba din piață, iar investiția consistentă este doar cea în cazanul pentru obținerea alcoolului din prune.

    Rămâne însă dilema: care este cel mai bun soi de prune pentru țuică? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, am vorbit cu un specialist în domeniu, un pasionat din ”Țara prunilor”, adică din Leleasca, județul Olt. Dumitru Grigorescu este inginer în cadrul primăriei din localitate și ne-a dat răspunsul mult căutat.

    Pentru producția de țuică, din vremuri îndepărtate, românii au avut un soi tradițional de prune pe care acum l-au cam uitat: soiul Grase românești. Acești pomi fac fructe medii spre mari, sferice și ușor alungite la capete, cu pieliță mai subțire și de culoare vânătă-roșcată.

    “Acest soi a cam ieșit din atenția cultivatorilor în majoritatea zonelor cultivându-se mai mult soiul Ager sau Stanley. De obicei, pentru țuică și nu numai sunt recomandate soiurile cu destinaţie mixtă a fructelor, care sunt bune atât pentru consumul în stare proaspătă cât şi suficient de dulci ca să fie utilizate la prelucrare. Astfel că ce nu merge la vânzare, intră la țuică”, ne-a mai spus inginerul.

    Soiul de prune Grase românești are astăzi un urmaș demn de luat în seamă: soiul Gras ameliorat. Elaborarea lui reprezintă munca specialiștilor de la Institutul de la Mărăcineni, acolo de unde se mai pot procura anual și puieți. Este singurul soi de prune de la această unitate despre care cercetătorii spun că are utilizare mixtă: consum în stare proaspătă și procesare.

    Față de Grase românești, soiul Gras ameliorat prezintă particularitatea că are sâmburele neaderent, ceea ce îl face mai ușor de comercializat direct pentru consum. Totodată, noile prune fructifică în prima jumătate a lunii septembrie, cu două săptămâni înainte de Grase româneşti.

    Cât se poate câștiga din producția de țuică sau pălincă de prune

    Se știe că țuica devine mai bună și mai tare cu cât se învechește. Diferența la preț o face “tăria” adică gradele pe care le are alcoolul din prune.

    “Dacă socotim 1,5 lei cât se cere pe kilogram, este mai avantajos să se facă țuică decât să vinzi fructele. Pentru un litru de țuică se folosesc 5 kilograme de prune, ceea ce înseamnă un cost de 7 lei, iar litrul de țuică se vinde cu 15-20 de lei. Trebuie, bineînțeles, să iei în calcul investiția într-un cazan bun, cu cupru – cel puțin 2.000 de lei, apoi cheltuiala cu gazul sau lemnele”, ne-a mai spus inginerul Dumitru Grigorescu.

    Valoarea produsului se poate dubla dacă din prune se face pălincă. Asta înseamnă că și cantitatea din produsul final scade având în vedere că aceasta este fiartă de 2 ori astfel încât să ajungă la o tărie de 50-60 de grade. În plus, producătorii care au și un pic de imaginație pot valorifica litrul de pălincă și cu 200-250 de lei, mai ales dacă se apucă din primăvară să prindă sticla de ramurile perilor, iar fructul va crește în interior.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Dragoș Ciornei cultivă peste 100 ha și crește viței de îngrășat: ”Spuneam că nu voi face niciodată agricultură” Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite Dosar penal pentru o firmă care a depozitat 144 de tone de îngrășăminte pe câmp Șrotul de rapiță, la mare căutare. Sute de mii de tone cumpărate de chinezi Disperarea unui primar în lupta cu un crescător de vaci. ”Le ține fără apă, înfometate. Nicio amendă nu îl sperie”

    Ultimele știri

    AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă Ministrul Economiei: Azomureș va da îngrășăminte fermierilor în contul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice Franța, în prag de criză agricolă: a pierdut un milion de fermieri și 100.000 de ferme O mare fermă angajează. Posturi cu salarii de 8.000 de lei, bonuri și transport decontat Matei Titianu – noul președinte al LAPAR: ”Forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri”