Protest cu apicultori în față la MADR: ”S-au strâns cei cărora le-au murit albinele din cauza pesticidelor”. Ce spun fermierii care cer derogări pentru neonicotinoide
Roxana Dobre -
Ziua de astăzi a adus cel de-al doilea protest de săptămâna aceasta susținut în fața clădirii Ministerului Agriculturii din centrul Capitalei, unde se strânseseră în această dimineață în jur de 40-50 de apicultori care au suferit depopulări masive ale coloniilor de albine.
Stuparii veniți la București au fost toți membri ai organizației Romapis și au solicitat instituțiilor statului să nu mai ceară derogare pentru folosirea pesticidelor cu risc în agricultură, din cauza cărora, spun ei, și anul acesta le-au murit albinele. Manifestarea vine la doar două zile după ce miercuri, legumicultorii din Giurgiu au pichetat MADR pentru a-și primi banii pe pagubele cauzate de grindina din 2014.
„Protestăm din cauză că MADR a emis derogări succesive de la prevederile UE ceea ce a adus la depopulări masive ale coloniilor de albine din România. Practic, aici s-au strâns toți apicultorii cărora le-au murit albinele și sunt direct afectați. Vom depune la minister o serie de lucrări științifice de referință care demonstrează care este efectul acestor substanțe asupra albinelor. Solicităm ministrului agriculturii să înceteze acest gen de politică partinică şi să reia dialogul cu apicultorii aşa cum a promis la ultima întâlnire din luna martie a acestui an”, ne-a declarat Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS.
Liderul din apicultură spune că protestele ar putea să continue și în perioada următoare dacă ministrul nu se va arăta deschis la dialog. În plus, Ciocan spune că sunt apicultori care pur și simplu au adunat albinele cu fărașul din gura stupului, scăderile de efectiv fiind de circa 40 la sută. “Sigur că apicultorul nu stă în lanul de floarea soarelui până îi mor toate albinele. Dar cele afectate au nevoie de un timp de refacere de minim 2 luni, ceea ce înseamnă o investiție mare pentru apicultor pentru a readuce albinele la capacitatea de producție”, ne-a mai declarat Ciocan.
Cei care fac documentația pentru derogări nu au fost contactați
Protestul de astăzi i-a surprins însă pe fermierii care cer anual derogări pentru a folosi neonicotinoidele în cultura de rapiță și porumb, mai ales că, spun ei, sunt deschiși la dialog și, cu toate acestea, nimeni de la Romapis nu i-a contactat nu le-a trimis vreo comunicare oficială, cu atât mai mult cu cât agricultorii și asociațiile de profil întocmesc anual documentațiile ce se trimit apoi la Bruxelles prin intermediul Ministerului Agriculturii.
”Constat că astăzi se împlinește exact un an de când acești indivizi au protestat la MADR. Anul trecut s-au prezentat în fața ministerului pe 10 octombrie, acum s-au dus pe data de 9 octombrie. Asta mă face să cred că ei, anul acesta nu au avut nimic de revendicat, ci doar sărbătoreau împlinirea unui an de când nu au mai ieșit în stradă. Degeaba ne supărăm pe ei, oamenii nu erau cu treaba acolo ci pur și simplu comemorau un an de când au ieșit cu aceste aberații în fața MADR. Pe un ton serios vă spun acum că noi (fermierii – n.r.) întodeauna am fost într-o simbioză perfectă cu crescătorii de albine, așa că ne surprinde faptul că un grup, foarte neînsemnat, dă vina pe folosirea neonicotinoidelor în faptul că nu știu să-și facă afacerea profitabilă”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.
”Cei de la ROMAPIS nu au solicitat nici o întâlnire cu noi, mai ales că LAPAR-ul acoperă cea mai mare parte din țară, cultivată cu porumb. Trebuiau să aibă în primă fază o discuție cu noi, înainte să protesteze. Nu poți să acuzi ministerul că se face vinovat de faptul că România a primit acele derogări, cei de la MADR nu au facut altceva decât să sprijine demersul nostru, al fermierilor. Noi am făcut demersuri la Comisia Europeană și la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, noi suntem inițiatorii acelei derogări, nu MADR. Cei de la minister doar ne-au susținut în demersul nostru, mai ales că la nivel mondial nu există dovezi clare că folosirea neonicotinoidelor ar produce nu știu ce dezastru în familiile de albine”, ne-a explicat reprezentantul fermierilor, care este motivul pentru care stuparii ar trebui să discute cu fermierii în primul rând.
Prin vocea liderului Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu, agricultorii spun că mereu sunt aceiași apicultori care protestează, deși în afara manifestărilor de stradă, nu vin niciodată cu solicitări pentru discuții sau cu cifre concrete.
“Studiile de până acum spuneau, fără analize temeinice, că neonicotinoidele aplicate ca tratamente pe semințe erau preluate de plantă și se găseau și în polen și nectar. Când cercetătorii americani au testat însă porumbul, produse din clasa neonicotinoidelor nu au fost depistate în polen. Au fost găsite într-adevăr reziduuri, însă în cantități infime, cea mai mare cantitate însemnând 2, 3 părți dintr-un miliard. Mai mult, cercetătorii au făcut teste similare și la alte culturi și la niciuna nu s-au depistat cantități de neonicotinoide în florile plantelor”, ne-a explicat liderul LAPAR, făcând referire mai ales al un studiu realizat de Universitatea din Arkansas și considerat de referință pe chestiunea neonicotinoidelor.
Experiența proprie a liderului LAPAR
Dat fiind faptul că, tratamentul cu neonicotinoide se aplică la sămânță, Baciu consideră că, cauzele care generează depopulările sunt altele. ”Personal, în acest an am avut doi stupari pe o tarla de floarea-soarelui, unul într-un capăt, unul în celălalt și vreau să vă spun că unul dintre ei s-a confruntat cu ceva probleme. Dacă problemele erau generate de utilizarea neonicotinoidelor, atunci trebuia și celălalt apicultor să aibă probleme. Motivele pentru care ei își pierd familiile de albine sunt cu totul altele, probabil folosirea tehnologiei necorespunzătoare a acestei specii, lipsa de profesionalism a celor care se ocupă de așa ceva sau nu au nici o problemă și cineva i-a împins împotriva noastră. Nu pot să cred că din miile de apicultori, aceiași oameni ca și anul trecut și acum doi ani, au vechime în susținerea unor aberații în fața ministerului”, și-a argumentat punctul de vedere liderul LAPAR.
Decizia de la Bruxelles a fost luată la presiunea străzii?
Președintele Baciu susține faptul că, inclusiv decizia de interzicere a utilizării acestui tratament la sămânță s-a luat sub presiunea străzii. ”Susținerea faptului că au probleme cu depopulările de albine din cauza neonicotinoidelor este total falsă și neprofesionistă. Studiile efectuate de institutele de cercetare europene și din SUA au demonstrat contrariul. Măsurile care s-au luat la nivelul Comisiei Europene au fost mai mult pe considerente emoționale, cei de acolo dau înapoi de zi ce trece în ceea ce privește această problemă”, ne-a spus fermierul băcăuan, despre faptul că, inclusiv cei care au luat această decizie își dau seama că au greșit.
Au fost depopulări în 2015, dar nu s-a clarificat cauza morții la albine
În afară de Romapis, apicultorii români sunt reprezentați la nivel național de Asociația Crescătorilor de Albine din România, care este, de altfel și structura cu cei mai mulți membri. Despre protestul de astăzi de la MADR, președintele ACA, Ioan Fetea ne-a declarat: “Sigur că cel mai mare pericol pentru albine sunt pesticidele. Dar totul trebuie să meargă pe dovezi clare, nu pe vorbe. Noi acum chiar am trimis probe la un laborator specializat din Franța pentru a vedea care a fost cauza depopulărilor. După ce vom afla rezultatul vom putea spune concret. Chiar vedem ce s-a întâmplat la floarea-soarelui pentru că s-au depopulat peste 100.000 de familii dar nu avem o motivație, o dovadă certă. Pentru că anul trecut floarea-soarelui a fost cultura care ne-a dat cea mai multă miere, chiar a salvat producția. Mai mult aceleași substanțe s-au folosit și la semințele de rapiță și nu am avut depopulări și probleme. Doar la floarea-soarelui și cred că a fost o cauzalitate polifactorială în sensul în care și condițiile de mediu, și pesticidele au contribuit la aceste depopulări. Dar sigur că sunt și alte cauze. Legat de relația cu vegetalul, noi spunem că până nu avem dovezi clare și nu putem să acuzăm pentru că fără vegetal albina nu există. Din punctul acesta de vedere putem să ieșim zilnic să facem mitinguri, și eu sunt pentru interzicerea substanțelor chimice care dăunează albinelor. Dar din moment ce nu avem un buletin de analize clare de unde ieșim să facem doar așa pentru imaginea cuiva sau dimpotrivă să stricăm imaginea cuiva. Această asociație (ROMAPIS n.r) a mai făcut în vară un protest. Mă rog, au fost 12 persoane dar presupun că mitingul se poate ține și cu 2 persoane„.
Cifrele INS indică o creștere a numărului de familii de albine
Folosirea neonicotinoidelor a fost interzisă în UE din 1 decembrie 2013, iar fermierii români au solicitat anual derogări pentru a-și putea trata sămânța, ceea ce a alimentat protestele apicultorilor. Stuparii susțin că substanțele au dus la pierderea unui important efectiv de albine, însă cifrele oficiale îi contrazic. Astfel, din 2007 și până la finele lui 2014, conform cifrelor Institutului Național de Statistică, numărul albinelor a continuat să crească fără nici un fel de influență negativă cauzată de derogările pentru neonicotinoide.
Apicultorii caută răspuns la minister, când ar trebui să vină la noi, fermierii, să discute cu noi să și vadă că toate substanțele pe care le folosim, cel puțin de vreo 7 ani de zile sunt de gradul 4 de toxicitate. Am lucrat în agricultură și în perioada comunistă, când pesticidele nu aveau nici o restricție de aplicare. Știu prea bine cum făceam tratamentele și mirosul se simțea și de la 20 km distanță și totuși nu erau probleme cu depopulările la albine. Este mai periculos pentru albină folosirea substanțelor în vegetație decât la sămânță. Tocmai de aceea s-a găsit soluția tratării semințelor pentru a nu mai fi nevoiți să facem tratamente în vegetație. Le recomand stuparilor să ia în calcul că nu este obligatoriu să aducă albinele la culturile noastre din câmp. Vreau să-i informez că fermierii au căutat întotdeauna să utilizeze în cultură plante melifere, pentru a le veni în sprijin. Noi avem și alte soluții, iar prin cultivarea altor specii de plante albinele nu ar putea face altceva decât sport în culturile noastre. Apicultorii care se trezesc să vorbească fără să cunoască să-și găsească cauzele mortalității de albine în curtea lor sau în pregătirea lor profesională – Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
