Motivul pentru care un fermier a renunțat la jumătate din suprafața pe care o lucra în fermă
agrointeligenta.ro -
Nu întotdeauna mai mult este și mai bine. Într-o afacere agricolă, calitatea recoltei și raportul dintre costuri și venituri sunt definitorii pentru succes, astfel că după o analiză atentă, un fermier din Haderslev, Danemarca, a renunțat la 600 din cele 1.200 de hectare pe care le lucra în fermă.
Pentru Kim Kraught, anul 2011 a însemnat Marea Schimbare. A fost momentul în care a renunțat la jumătate din suprafața pe care o exploata, rămânând cu 600 de hectare pe care cultivă grâu, orz și rapiță. Crește și 3.000 de porcine în hale închiriate pentru a ales să dedice mai mult culturilor vegetale, iar zootehnia este o sursă de plus valoare pentru recoltele din câmp.
Motivul pentru care danezul a renunțat la pământuri a fost complex, legat mai ales de nemulțumirea sa că nu putea să producă la cel mai înalt standard. „Creşterea nu înseamnă întotdeauna suprafeţe mai mari, utilaje mai mari sau o cifră de afaceri mai mare. Pentru mine, creşterea înseamnă să îţi faci treaba mai bine şi să faci multe din puţin. De asemenea, înseamnă şi să te dezvolţi ca om”, declară Kim Kragh.
Din momentul reducerii dimensiunii fermei, el s-a bucurat şi mai mult de munca făcută. „Acum pot petrece mai mult timp pe câmp şi pot acorda mai multă atenţie cultivării plantelor. Și am devenit mai echilibrat”. „Așa spune soţia mea”, adaugă el zâmbind.
Cum se face agricultura în Danemarca
Însă un singur lucru îi mai dă bătăi de cap din când în când, iar acest fapt este comun multor fermieri din Danemarca: în comparaţie cu restul Uniunii Europene, cadrul legislativ este foarte restrictiv. „Vrem să protejăm şi să lucrăm cu ce ne oferă natura. Suntem convinşi că facem agricultură în mod profesionist şi am vrea să ni se acorde mai multă încredere”.
Danemarca este un pionier în privinţa menţinerii unor standarde europene ridicate referitoare la protecţia animalelor, a naturii, a mediului înconjurător şi a consumatorului. În plus, în multe domenii, Danemarca are prevederi mai stricte decât cele ale directivelor Uniunii Europene. Pentru a da un exemplu, Kim Kragh explică: „Cantitatea maximă de azot pe care un cultivator de plante din Danemarca o poate utiliza pe hectar este de 140-160 kg, în timp ce în alte state europene este prevăzută o cantitate maximă de 170-230 kg, în funcţie de sol şi de tipul de cultură”.
Client fidel al utilajelor Claas
Fermier perfectionist, danezul și-a adaptat inclusive flota de utilaje să răspundă noilor nevoi din fermă. A lucrat dintotdeauna cu tractoare de la Claas, renunțând însă la modelel cu mulți cai putere pentru Axion 930 și 840.
Pentru Kim Kragh, capacitatea de a reacţiona rapid şi eficient este o altă componentă esenţială a muncii sale zilnice. Acesta descrie cerinţele după cum urmează: „Mă aştept ca producătorul de utilaje să asigure un service excelent şi să rezolve imediat orice probleme se ivesc. De altfel, acesta este modul în care îmi gestionez ferma”. „Acest lucru este important, pentru că nu ne-am putea descurca fără utilaje”.
El a utilizat combinele de recoltat CLAAS pentru ferma sa timp de mai mulţi ani şi a fost foarte mulţumit de asistenţa oferită şi de service. „Tocmai de aceea am ales tractoarele CLAAS. Au existat câteva provocări şi probleme la început, însă toate au fost rezolvate rapid şi în mod profesionist”.
Acum, Kim gestionează singur ferma în cea mai mare parte a timpului şi se ocupă de toată activitatea dintr-o fermă învecinată cu o suprafaţă de aproximativ 200 de hectare, în calitate de antreprenor. Singurul lucru pe care nu îl face este să împrăştie îngrăşămintele. Când este nevoie, apelează la doi muncitori cu ora care îl ajută cu plăcere.
Potrivit experienţei lui Kim Kragh, a fost important să efectueze fiecare operaţiune la momentul potrivit, în special datorită faptul că în 2002 a trecut la tehnologia fără arătură, după unele experimente de succes efectuate pe câteva terenuri.
„Acest sistem necesită ceva mai multă atenţie în ceea ce priveşte controlul buruienilor şi trebuie să fii la locul potrivit în momentul potrivit pentru cultivarea solului, astfel că este nevoie ca forţa de muncă şi utilajele să fie pregătite la momentul oportun”, explică Kim Kragh, însă „obţin recolte mai bune, economisesc timp şi motorină şi am impresia că terenurile sunt mai practicabile”.
Imediat după operaţiunile desfăşurate de combina de recoltat, el cultivă câmpul cu cultivatorul Horsch Terrano FM la o adâncime de lucru cuprinsă între 5 şi 10 cm, în funcţie de condiţii. Dacă pe câmp a fost cultivat grâu timp de 2 ani consecutivi, acesta va utiliza o cultură intercalată concomitentă de orz de primăvară, folosind pentru semănare un împrăştietor montat pe Terrano. Împrăştietorul aplică glifosat timp de o săptămână înainte de semănarea orzului de primăvară. Pe câmpurile unde grâul de iarnă urmează rapiţei, el cultivă solul de două ori cu Terrano – o măsură de combatere mecanică a populaţiei de limax, care se dezvoltă în momentul creşterii rapiţei.
Pentru perforarea solului, Kim Kragh utilizează un echipament Horsch Focus TD. Acest implement combină afânarea solului de adâncime cu un cultivator, plasarea îngrăşămintelor, pregătirea patului germinativ pentru însămânţare şi perforarea într-o singură trecere, cu o lăţime de lucru de 6 m. Kim Kragh adaptează adâncimea de lucru a cultivatorului în funcţie de tipul de seminţe – între 15 şi 30 cm pentru semănarea rapiţei.
Citiți întreaga poveste a fermierului danez Kim Kraught pe www.claas.com
