O parte dintre fermierii bio care au luat fonduri europene, obligați să dea banii înapoi
Roxana Dobre -
Sute de fermieri din Bistriţa-Năsăud care au primit bani pentru agricultură ecologică au de restituit sume importante la APIA fiindcă nu au făcut ceea ce s-au angajat atunci când au primit bani mai mulţi pentru a nu da cu îngrăşăminte chimice pe terenurile lor. Problema este că majoritatea sunt bătrâni şi nu au de unde să returneze deodată sume de ordinul miilor de lei.
Cei mai mulți dintre fermieri nu și-au respectat angajamentele
Directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Bistriţa-Năsăud, Emil Scurtu, a explicat pentru Timp Online că, dintre cei 10.000 de fermieri care au de dat bani înapoi la APIA, câteva sute au primit bani pentru a face agricultură ecologică, au avut un start bun, dar au renunţat pe traseu.
Este vorba atât de cei din Ardan, cât şi de pe Valea Someşului care s-au angajat că vor produce fructe ecologice, lapte sau că vor întreţine păşunile ecologic.
„În ultimul timp, au venit la APIA tot mai mulţi fermieri care au avut semnat un document pentru agricultura ecologică şi nu au făcut acel tip de agricultură decât un an sau doi. Dacă nu au respectat angajamentul pe cinci ani, cum au semnat, acum trebuie să restituie banii şi devin debitori. Au refuzat să mai facă acest tip de agricultură – ecologică – fiindcă a trebuit să plătească o anumită taxă pentru organismul de certificare. Au spus că nu li se mai merită şi acum sunt debitori. Sunt şi dintre cei de la Ardan, şi cei de pe Valea Someşului. Ei trebuie să prezinte acel document al organismului de inspecţie şi verificare care trebuie să vină la faţa locului, să verifice şi spune că totul e ok. Anul acesta, termenul de depunere a documentului a fost 15 octombrie, iar apoi s-a prelungit până la 30 octombrie. Dacă nu au depus la timp documentul, sunt debitori. Suntem în proces cu o parte dintre fermierii din Ardan. Am câştigat la Tribunal, dânşii au făcut recurs la Curtea de Apel. Sunt câteva sute în această situaţie”, a spus Emil Scurtu.
Lipsa pieței de desfacere, principalul motiv al eșecului
Directorul APIA spune că mulţi fermieri au eşuat în proiectul de a face agricultură ecologică fiindcă nu au avut unde să îşi valorifice produsele. „Vedeţi, acesta este şi ideea pentru care se încearcă transformarea asociaţiilor în cooperative şi unirea fermierilor pentru ca să poată intra pe piaţă cu cantităţi mai mari. Nu se poate intra în hipermarketuri dacă ai aprovizionare sporadică. Nu se poate cu maxime şi minime. Doar când se vor uni şi vor avea aceste cooperative vor putea negocia şi preţul şi la fructe, şi la lapte, şi la alte produse pe care le obţin. Una e când ai o mie de litri de lapte, alta e când ai 100”, a spus Emil Scurtu.
În fiecare zi la sediul APIA Bistriţa-Năsăud merg tot felul de bătrâni aflaţi în situaţii disperate
Întrebat dacă a eşuat agricultura ecologică în judeţul Bistriţa-Năsăud, el a răspuns: „Nu cred că a eşuat, dar foarte mulţi dintre fermierii care au cerut bani să facă agricultură ecologică erau de vârstă înaintată ca să nu zic că erau de vârsta a treia. Sunt oameni în vârstă care chiar nu puteau să o facă. Le-am sugerat să renunţe sau, mă rog, să le dea acele suprafeţe unora din familie. Mi-au răspuns că, atât timp cât trăiesc ei, acel pământ îl administrează ei. Simţul proprietăţii şi conservatorismul şi-au spus cuvântul şi aici. Poate că unii dintre ei, fiind în vârstă, nici nu au înţeles ce trebuiau să facă. Unii i-au consiliat, probabil au luat şi nişte bani pentru această activitate”.
Directorul APIA mai spune că sumele pe care trebuie să le restituie fiecare sunt de la câteva sute la câteva mii de lei. “Chiar ieri a fost un fermier care avea de dat înapoi 4000 de lei. I-a dat terenul fiului, deşi semnase un angajament, iar acum e în debit. Nu ştia de unde va scoate banii. Nu putem face compensarea fiindcă nu mai are teren, aşa că îl dăm la ANAF. Fiscul va găsi soluţiile să se recupereze banii. Se mai poate intra şi de acum în agricultura ecologică, dar cei care o fac trebuie să fie responsabili. În prima fază e conversia în agricultura ecologică, apoi se trece la agricultura ecologică propriu-zisă. Se poate. De exemplu, pentru legume ecologice se primesc 500 şi ceva de euro pe hectarul de teren faţă de ce 77 de euro care e sprijinul pe suprafaţă. Este mult mai mult ca la forma clasică de agricultură”, a explicat el.
Sursa: www.timponline.ro
