Calendarul Fermierului: Principalele lucrări agricole din luna decembrie pe câmp, în livadă, în solar sau în stupină
Roxana Dobre -
Luna Decembrie (lat. december) cea care încheie anul este cunoscută în tradiția populară și sub denumirea de Undrea, prin care se păstrează amintirea Sfântului Apostol Andrei prăznuit în ultima zi a lunii noiembrie. Denumirea derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman — cu început de an la 1 martie — și luna a douăsprezecea în Calendarul iulian și gregorian — cu început de an la 1 ianuarie.
În cursul acestei luni se află începutul iernii atât în Calendarul oficial (1 decembrie), cât și în Calendarul popular (6 decembrie, Moș Nicolae) și în Calendarul astronomic (ziua solstițiului de iarnă). În fermă și pe câmp activitățile sunt limitate din cauza frigului astfel că fermierii pregătesc în această lună animalele și culturile care pot fi protejate pentru “hibernare”. Nu sunt de neglijat în cultura mare nici eliminarea excesului de apă de pe câmp sau distrugerea crustelor de gheață care pot compromite recoltele însămânțate toamna.
Culturi de câmp
• Dacă timpul este prielnic, se efectuează arături adânci pe suprafeţele neînsămânţate;
• Se elimină apa de pe terenurile mai joase;
• Se face verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă;
• Se aplică îngrăşǎmintele minerale pe bază de fosfor şi potasiu la culturile de toamnǎ semănate în epoca optimă;
• Dacă arăturile nu au fost făcute în toamnă, tot acum se transportă gunoiul în câmp, se face împrăștierea lui și încorporarea sub brazdă;
• Se încorporează mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede;
• Gunoiul se foloseşte cu precădere pe solurile sărace în humus, pe cele nestructurate sau cu structură degradată, pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele uşoare (nisipoase) la care le îmbunătăţeşte caracteristicile de reţinere a apei;
• Fertilizarea cu gunoi de grajd se recomandă a fi făcută de către fermierii care cunosc carențele pământului pe care îl lucrează, deci efectuează periodic analize de sol. Atenție: Nu se aplică gunoi în perioada cuprinsă între apariția primului și ultimului îngheț;
• Eficienţa gunoiului de grajd este mai mare dacă se completează prin amestec cu îngrăşăminte minerale, în special cu cele fosfatice. Aceasta permite şi reducerea normelor de aplicare, fără ca sporul de producţie să scadă;
• Nu trebuie neglijat nici controlul grâului supus păstrării, prin introducerea mâinii până atinge baza vracului de boabe. Acest control este efectuat în cazul în care fermierul nu dispune de siloz, unde aerisirea se face automat;
• Dacă se semnalează ușoare procese de încălzire, în zilele reci și uscate se procedează la vânturare a grămezilor de boabe. Aceasta se face cu lopeți de lemn iar boabele astfel răcite se vor păstra bine până în vara următoare.
Apicultură
• Se face supravegherea şi controlul modului cum iernează familiile de albine o data la 2-3 saptămâni, prin controale auditive (ascultare) pentru perceperea şi interpretarea zumzetului albinelor şi aprecierea resturilor găsite (pe foaia de control a stupului sau în urma preluării cu ajutorul unei sârme îndoite în unghi drept);
• Intervenţiile în stup se vor face în spaţii încălzite numai atunci când se constată lipsa rezervelor de hrană, îmbolnăvire sau alte stări anormale care nu pot fi înlăturate în condiţii de stupină;
• Mortalitatea exagerată în urma analizei foii de control arată faptul că familia de albine fie a iernat cu prea multe albine vârstnice fie ca urmare a uzurii organismului cauzată de boală;
• Prezenţa albinelor mucegăite, umede arată că în stup există o ventilaţie precară;
• Albinele cu abdomenul umflat şi petele de diaree la urdiniş sau pe scandura de zbor arată că în stup sunt provizii de calitate proastă sau condiţiile de iernare sunt nefavorabile neliniştind albinele şi sporind consumul de hrană. Această situaţie poate crea premiza apariţiei nosemozei;
• Se face prevenirea deranjării şi neliniştirii albinelor de păsări de curte, ciocănitori, piţigoi;
• Înlesnirea şi supravegherea unor zboruri spontane de curăţire ale albinelor în ferestrele calde ale lunii (când temperatura depăşeşte 13-14ºC) după ce vatra a fost curaţită de zăpadă şi albina moartă de la urdiniş a fost îndepărtată, pot fi ridicate capacele şi salteluţele stupilor pentru ca razele soarelui să încălzească direct podişoarele. În limita posibilităţilor stupii umbriţi pot fi mutaţi în locuri însorite;
• Se îndepărtează fără zgomot a zăpezii şi a gheţii formate pe scândurelele de zbor şi pe capacele stupilor;
• Se protejează stupina contra curenţilor reci de aer prin perdele, garduri realizate din diverse materiale anterior.
Zootehnie
• Se aplică măsurile sanitar – veterinare prevăzute pentru această lună;
• Se face mişcarea zilnică a animalelor când timpul o permite;
• Tot acum se fac ultimele verificări la adăposturile pentru stabulaţie din timpul iernii;
• Trebuie să se aibă în vedere ca sub nicio formă să nu plouă sau ningă pe animale. Curenții de aer nu trebuie să depășească 1m/s. Este foarte important acest aspect și astfel sunt evitate și îmbolnăvirile care pot duce la pierderi enorme;
• Și lumina este un factor extrem de important având în vedere că influenţează prin lipsă funcţionarea glandei tiroide a animalelor, putând favoriza depunerea excesivă a grăsimii. Iluminarea adăposturilor se face natural, prin intermediul radiaţiilor solare sau artificial cu ajutorul lămpilor incandescente;
•Se supraveghează evoluţia gestaţiei la ovine.
Legumicultură
• Se îndepărtează frunzele îngălbenite ale plantelor din grupa brassicas (varza, conopida, gulie) de iarnă deoarece acestea pot adăposti boli şi dăunători;
• Se întocmeşte planul de culturi;
• Se adună resturile vegetale într-un spațiu pentru compostare, devenind astfel un îngrăşământ organic preţios pentru recolta următoare;
• Se realizează ultimele arături imediat ce culturile de legume din câmp sunt recoltate;
• Se continuă semănăturile pentru salată, ridichii de lună (soiuri de toamnă-iarnă) în câmp;
• Se colectează și se etichetează semințele pentru anul viitor. Tot acum se aleg și soiurile sau hibrizii care vor fi folosiți în cultura următoare;
• Se face controlul silozurilor de legume care la nevoie se sortează.
Viticultură
• În sol se încorporează îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu;
• Se încheie lucrările de protejare a butucilor contra gerurilor.
Pomicultură
• Se poate efectua primul tratament de iarnă;
• Se recoltează nucile, migdalele și gutuile. Tot acum sunt adunate și perele care sunt păstrate peste iarnă;
• După recoltare se adună fructele stricate rămase pe pomi sau sub pomi, deoarece reprezintă o sursă de infecţie pentru recolta anului următor;
• Se protejează pomii fructiferi împotriva rozătoarelor;
• Iarna se pot aplica îngrăşăminte chimice ce asigură nutriţia pomilor şi duc la obţinerea unor cantităţi de fructe de foarte bună calitate. Se pot aplica îngrășăminte cu fosfor, calciu, potasiu şi azot;
• În perioadele când se înregistrează temperaturi pozitive se pot aplica tratamente chimice de combatere a bolilor rezistenţe şi a dăunătorilor. Se pot aplica tratamente cu produse pe baza de cupru cu concentraţii de până la 5%;
• De asemenea, când sunt temperaturi mai mari de 0⁰C se poate aplica un tratament pentru insecticide;
• Dacă nu au fost aplicate lucrări de întreținere ale solului se mai pot aplica arături;
• Începând cu a doua parte a iernii, chiar dacă există zapadă pe sol, se pot începe tăierile din coroana pomilor la speciile mai puțin sensibile la ger cum sunt merii;
• Se plantează rămurele de zmeură cât acestea sunt încă stare latentă;
• Dacă plantaţia de căpşune este mai veche de 3 ani, acum se plantează noi stoloni de căpşune. Căpşunele îmbătrânite pot să reţină boli şi dăunători şi îşi pierd din vigoare şi productivitate;
Grădină şi flori
• Se taie trandafirii urcători pentru a elimina bolile;
• Se lasă capetele florilor ofilite peste iarnă deoarece acestea vor proteja viitorii muguri de îngheț;
• Se adună frunzele căzute de la rădăcina trandafirilor care au suferit de rugină sau pata neagră a frunzei vara anterioară, pentru a reduce riscul apariției acestor boli în anul următor;
• Se continuă scoaterea bulbilor de dalia begonia și gladiolă pentru a-i depozita peste iarnă. Se îndepărtează frunzele uscate înainte de a îi depozita;
• Înainte ca păsările să le mănânce în întregime, se taie câteva ramurele de laur cu fructe pentru a face coronițe de Crăciun;
• Se plantează bulbii de primăvară atâta timp cât pământul nu este încă înghețat.
În seră
• Se curăţă şi dezinfectează sera cu dezinfectant horticol pentru a nimici orice dăunători care ar putea supravieţui peste iarnă;
• Se curăță zăpadă de pe seră şi rame pentru a împedica eventualele pagube pe perioada iernii cauzate de presiunea exercitată de zăpadă;
• Robinetele din aer liber se izolează și li se oprește sursa se alimentare. De asemenea se ambalează furtunurile care nu sunt necesare;
• Se aerisește sera în zilele mai călduroase pentru a reduce umiditatea şi riscul apariţiei bolilor;
•Se plantează bulbi în ghivece mari, care vor putea fi transferați în grădină în primăvara următoare pentru a putea umple eventualele goluri;
• Afidele se pot instala pe perioada iernii pe plante, deci este nevoie de o atenție sportiă. Se îndepărtează cu mâna sau se folosește insecticid;
• Se protejează crăciunițele de curenţii de aer reci şi lăsaţi solul să se usuce între udări, pentru că inflorescenţa acestora să reziste de la Crăciun până târziu în ianuarie.
Alte lucrări în grădină
• Se spală toate uneltele de grădină, se lustruiesc cu ulei de in pe părţile de lemn şi metal pentru a preveni ruginirea;
• Se curăţă contaierele de apă înainte fi umplute cu apă proaspătă pe perioada iernii;
• Se grupează plantele care sunt în ghivece într-un loc adăpostit pentru a le proteja de îngheţ;
• Se verifică legările pomilor fructiferi efectuate în această toamnă. Asiguraţi-vă că acestea sunt corespunzatoate, strângeţi sau slăbiţi legăturile dacă este necesar;
Sursă selectivă: www.agroland.ro
