Singura fermă românească de capre de Angora, pornită de un brăilean cu animalele primite de Ceaușescu de la Hosni Mubarak
Roxana Dobre -
Caprele de Angora sunt printre puținele rase crescute pentru producția de fibre și singurele despre care poți spune că au, cu adevărat, corpul acoperit cu lână, ceea ce le și face să semene cu oile noastre.
Aurel Constantin din satul Scărlătești, județul Brăila este singurul român care și-a făcut fermă cu capre din rasa Angora, renumite pentru lâna de foarte bună calitate pe care o produc,din care se face cunoscutul mohair. De meserie inginer horticultor, brăileanul a achiziționat primele exemplare din prețioasele exemplare imediat după Revoluție, aparent întâmplător.
Fermierul spune amuzat că nu el a găsit caprele ci mai degrabă acestea l-au găsit pe el.
“Am cumpărat primele exemplare de la Institutul de Cercetare Palas din Constanţa. M-am dus acolo să achiziționez ceva rase de carne care erau încă la început în România. Când am ajuns nu am mai găsit astfel de exemplare și am văzut niște animale pe jos pe acolo, mai mult moarte decât vii. Am aflat ulterior că fuseseră date în dar lui Nicolae Ceaușescu de Hosni Mubarak, președintele Egiptului, un nucleu de 25 de capre și rămăseseră cinci. Am hotărât să le cumpăr și am dat atunci echivalentul a 1.000 de lei de astăzi, pe 5 capete – 4 femele și un mascul”, își amintește crescătorul despre începuturi.
“Ciudățenii” pentru medicii veterinari și institutele de cercetare
La început, animalele nu au rezistat din cauza temperaturilor mai scăzute din țara noastră, având în vedere că țara de origine a caprelor este Turcia. “Am avut pierderi mari, dar cu multă pasiune și dedicare am reușit să le aclimatizăm iar acum stau și în zăpadă fără probleme. Am și învățat pentru că, în comparație cu începuturile, știm când să le tundem și cât să le lăsăm lâna astfel să reziste”, își mai amintește brăileanul.
El spune că începutul a fost foarte greu și din cauză că în acel moment nu exista o literatură de specialitatea și nici medici veterinari care să se priceapă cum să le trateze.
Mai mult, când au apărut primele probleme la iezi, cauzate de frig, specialiști de la institute de cercetare și ministerul agriculturii au ridicat mirați din umeri și l-au sfătuit pe crescător să renunțe la ciudățeniile de capre cu lână. “Când mi-au înțepenit de frig primii iezi au venit și de la ministerul agriculturii, de la stațiuni de cercetări și mai aveau puțin și spuneau că trebuie să le ardem pentru că au tetanos (boală extrem de gravă pentru animale – n.r). Aveau simptome asemănătoare, într-adevăr, dar totul pornea de la stresul termic. Și medicii veterinari erau panicați și mă puneau să sacrific tot nucleul pentru că, spuneau ei, sunt bolnave”, ne-a mai povestit Aurel Constantin.
Lâna caprelor de Angora este extrem de prețioasă. Nici pielicelele nu sunt mai prejos
Crescătorul din Brăila nu s-a lăsat descurajat de părerile medicilor sau a altor specialiști și a îngrijit animalele cum a știut el mai bine. “Le-am întreținut și le-am pus pe picioare. Primele probleme le-am întâmpinat când am constatat că a intervenit puternic consangvinizarea. Așa că am făcut toate demersurile să aduc masculi din import și am cumpărat câțiva țapi din Franța pe care am dat la vremea aceea 1.000-1.200 de euro bucata. Astfel am ajuns la un nucleu de 200 de capete”, ne-a mai spus crescătorul.
El spune că animalele nu sunt pretențioase, însă există un motiv pentru care ele nu sunt scoase la pășune “Nu le poți duce pe iarbă ca pe celelalte pentru că dacă bate vântul și aduce praf sau ciulini care să se așeze pe blana animalelor atunci calitatea lânii nu mai este așa valoroasă. Adică trebuie să stea mai mult în stabulație sau pe pășuni bine întreținute și curate”, ne-a explicat brăileanul.
Acesta spune că animalele pot fi crescute pentru lână iar în primii 2-3 ani de viață calitatea acesteia este foarte bună. Pentru blană ieduții sunt sacrificați la vârsta de 2 luni când firul de blană este foarte subțire și lung. Prima tunsoare se face la 4-5 luni și de la vârsta de un an caprele își dublează suprafața corporală iar blana devine cârlionțată și lucioasă de o calitate foarte bună.
Produc între 2,5 şi 5 kg de fibre, cu o lungime de aproape 15 centimetri. Fibrele au o lungime între 12 si 15 cm. De remarcat este faptul ca fibrele colorate sunt mai aspre decat cele albe, motiv pentru care sunt folosite la confecționarea păturilor sau a altor articole colorate natural.
În România nu mai există fabrici care să prelucreze pieile de animale
Nemulțumirea crescătorului este că în România nu a reuşit să găsească o fabrică care să prelucreze sută la sută lâna de Angora sau pielea de capră. “La un moment dat m-am supărat și am decis să le tai pe toate și să renunț având în vedere că nu din asta trăiam ci lucrez o suprafaţă de peste 1.600 de hectare, unde produc de la grâu şi porumb până la o varietate de piersici şi nectarine. Acum am ajuns la un efectiv de 200 de capete dar dacă nu dădeam cunoscuților ajungeam să avem circa 1.000 de capete în fermă”, ne-a mai spune crescătorul.
Pe piața din România, din estimările fermierului, caprele de Angora s-ar vinde cu 200-300 de euro femelele iar masculii pot varia între 400 și 1.000 de euro bucata. Un ied ar costa 100 de euro.
O pielicea se vinde și cu 800 de dolari la nivel european
Crescătorului din Brăila i-a fost mare mirarea când a văzut tocmai în centrul orașului american Las Vegas hăinuțe pentru copii confecționate din piei de capră de Angora. “Am văzut acolo o hăinuță pentru copii care se vindea cu 800 de dolari. Și nu era așa strălucită. Acum am fost încurajat de un croitor care are o fabrică de tăbăcărie în Bolintin iar ultima piele pe care am dus-o la el a lucrat-o foarte frumos. Vreau să încep să lucrez cu dânsul și sper să găsesc o formă ca să fac mai cunoscută această rasă dar și produsele prelucrate din lâna și blana ei.
Caprele de Angora de la Brăila dau trei litri de lapte pe zi
Caprele dau și lapte, 3 litri de zi iar după sacrificare pot fi consumate ca și alte rase. Cele selecționate au fătat și doi iezi ceea ce nu este așa des întâlnit la această rasă. “Deci sunt prolifice, dau lână, lapte, piei și carne. În plus eu folosesc de la ele gunoiul de grajd care este foarte prețios. Nu le dau să mănâne la iesle și jos iar ce rămâne din furaje se amestecă cu urina și rezultă un foarte bun îngrășământ. De aceea spun că 3.000 de capete ar fi excepționale pentru un fermier care să lucreze și ceva pământ și să facă manufactură de la lapte până la lână sau carne”, ne-a mai împărtășit fermierul.
Despre caprele de Angora
Caprele Angora au fost crescute încă din Paleolitic, de către popoarele de kurzi, vechii locuitori ai Lumii Vechi. În Europa, caprele din rasa Angora au fost aduse de către împăratul Charles al V-lea, în jurul anului 1554. În Statele Unite ale Americii, capra de Angora a ajuns abia în anul 1849.
De-a lungul timpului, mohairul a devenit un produs de lux, foarte căutat pe piață, încă din secolul al XIX-lea. Pentru a mări producția de mohair, turcii au început și un program intens de îmbunătățire a altor rase de capre, pe care le-au încrucișat cu berbeci din rasa Angora. Mohairul este foarte asemănător cu lâna de oi, însă este mult mai fin și mai subțire. Este o fibră elastică, strălucitoare, care prinde foarte bine orice fel de culoare. Mohairul este utilizat atât pentru producția de obiecte de îmbrăcăminte, cât și pentru obiecte de tapiserie, care necesită fibre rezistente ți durabile.
Atât masculii, cât și caprele din rasa Angora au coarne, care sunt mai proeminente la masculi. Aceste capre au urechi mari și clăpăuge. La maturitate, caprele acestea ajung la o o greutate de 80-100 de kilograme. Caprele din rasa Angora sunt docile și ușor de crescut. Totuși, crescătorii de capre din rasa Angora trebuie să le acorde o grijă specială, deoarece aceste animale sunt foarte sensibile la naștere. Au nevoie de padocuri foarte curate, ferite de curenți reci de aer.
Sursă selectivă:www.zoo.ro
Foto: www.angoragoat.com
