• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ferma de capre Saanen – de la investiție la profit. Modelul unei afaceri de familie construită într-un an

    Gabriela Gimbășanu -

    Ferma de capre de lapte din rasa Saanen este una dintre ideile de afaceri care merită să fie luată în seamă de cei care se gândesc fie să își extindă business-ul agricol, fie să își facă intrarea  în agricultură.

    Creșterea caprelor pentru producția de lapte se menține și în 2016 ca o afacere de nișă pentru cele mai multe exploatații, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, analiza corectă și realistă a costurilor, plus un plan foarte bun pentru comercializarea și procesarea laptelui.

    11875136_112922875724427_7652679442376119360_o

    Soții Prodan au început cu un efectiv de 40 de animale

    Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă sunt și soții Prodan care au plecat în urmă cu doi ani în Austria de unde au cumpărat 40 de animale cu genetică selectată. Ferma lor de capre este acum situată în comuna Nucet, județul Dâmbovița, la numai 45 km de București și 20 km de Târgoviște și întreaga investiție în adăposturi, animale de rasă, sală de muls performantă și echipamente a ”înghițit” până acum nici mai mult nici mai puțin de 40.000 euro.

    ”Am pornit la drum cu această mică afacere de creștere a caprelor de rasă din martie – aprilie 2014. Am început această afacere după ce, în prealabil, ne-am făcut un proiect bine pus la punct, știam clar cât vom investi, ce urmează să cumpărăm și ce vom face pe viitor. Am mers în Austria am văzut rasa Saanen și ne-am ales ce animale să cumpărăm pentru a ne popula adăpostul. Am importat din Austria 36 de exemplare din rasa Saanen și 4 țapi, toate animalele fiindu-ne livrate pe bază de pedigree”, a declarat pentru Agrointeligența Simona Prodan (30 de ani), administratorul fermei ”CapriFarm” din localitatea Nucet, județul Dâmbovița.

    ferma de capre din rasa saanen

    Monta animalelor urmărită atent cu ajutorul unei aplicații software

    Afacerea cu creșterea caprinelor a pornit timid cu 40 de capete și în doar doi ani s-a ajuns la un efectiv de 71 de femele și 4 masculi. Chiar dacă urmăresc să-și mărească numărul de animale, tinerii antreprenori nu forțează reproducția, iar monta în fermă este atent monitorizată printr-o aplicație software dezvoltată de o companie olandeză.

    ”De la început ne-am concentrat să evităm consangvinizarea, mai ales că toate animalele au fost importate din Austria. Managemenul animalelor are în vedere o strictă încrucișare a caprelor, totul este monitorizat cu ajutorul unei aplicații software dezvoltată în acest sens de o companie olandeză cu experiență în domeniu. Printr-o atentă selecție a perioadei de montă cât și a masculilor urmărim evitarea consangvinizării în vederea obținerii de produși de rasă pură cu calități excepționale în producția de lapte. În prezent am ajuns la un efectiv de 75 de capete, 4 masculi și 71 de femele, din care 50 sunt pe lapte, iar restul sunt ieduțe care au fost fătate în România”, ne-a explicat dâmbovițeanca.

    400-450 de euro o capră din rasa Saanen

    Investiția inițială în efectivul matcă a fost consistentă, astfel că Simona Prodan a plătit pentru fiecare femelă din rasa Saanen un preț de 400-450 de euro, cu tot cu transportul din Austria. La un calcul simplu, numai investiția în animale a costat 14.400 de euro, la care se adaugă prețul plătit pentru cei patru masculi. În total, numai în animale de rasă, antreprenori au investit aproximativ 17.000 euro.

    ”Masculi au costat ceva mai mult, undeva la 500-700 euro un exemplar. Animalele noastre fac parte din Registrul Genealogic de Rase al României, suntem certificați și verificați de către ANARZ”, a adăugat antreprenorul.

    sala de muls caprite

    Media pe fermă din 2015- 4 l/zi pe cap de animal

    Tineri fermieri au ales să crească capre din rasa Saanen pentru faptul că este considerată a fi cea mai productivă rasă din punct de vedere al producției și al duratei lactației.

    ”Anul trecut am avut prima producție ce a putut fi contorizată și media pe fermă a fost de 4 litri de lapte pe zi și pe cap de animal, asta în condițiile în care animalele aflate la prima fătare nu au o producție însemnată de lapte, ajungând, conform standardului de rasă, undeva la 2,5-3 litri de lapte pe zi. Începând cu a doua fătare, producția de lapte a caprelor din rasa Saanen începe să crească simțitor, ajungând și la 6 litri de lapte, pe zi. Avem deja în fermă două exemplare care ajung la 6 litri de lapte. Caprele din rasa Saanen pot fi exploatate pentru o perioadă de 7-8 ani, dar cu cât rațiile alimentare sunt mai ponderate, în sensul că nu sunt suprasolicitate cu mâncare, cu atât durata lor de exploatare este mai mare”, ne-a vorbit Simona Prodan despre prima producție de lapte contorizată în ferma de la Nucet.

    Umezeala – cel mai mare inamic al caprelor Saanen

    Chiar dacă nu par a fi foarte diferite de caprele românești, cele din rasa Saanen sunt obișnuite cu un alt stil de hrană și cu un alt climat. Poate cel mai mare dezavantaj al acestei rase este sensibilitatea la umezeală și curent, animalele dând rezultate mult mai bune dacă sunt crescute în adăpost.

    ”În momentul în care am adus aceste capre din Austria, acolo aveau un al mod de viață, mâncau foarte multă hrana compusă din concentrate, brichete. Când le-am adus în România nu erau învățate să mănânce lucernă, ne-a luat ceva timp până le-am obișnuit cu acest tip de hrană. Dezavantajul rasei este că are nevoie de o perioadă de acomodare la condițiile noastre și nu sunt foarte rezistente la curent și umezeală. Nu pot fi ținute în câmp deschis, unde sunt expuse la frig și ploaie. Pe de altă parte, principalul avantaj este legat de producția bună de lapte, fiind cea mai bună rasă. Sunt cazuri în Austria și Franța unde dau și 10 litri de lapte pe zi”, ne-a spus tânăra antreprenoare despre avantajele și dezavantajele creșterii caprelor din rasa Saanen.

    11807132_109116632771718_1834240944398164173_o

    Adăpostul este prevăzut cu un sistem de monitorizare

    Cunoscând toate necesitățile și sensibilitățile caprelor din rasa Saanen, familia Prodan a prevăzut adăpostul cu un sistem de monitorizare a temperaturii, curenților de aer și umezelii, astfel încât să știe în orice moment care este situația din adăpost și să poată să-și protejeze cât mai bine animalele.

    ”Adăpostul în care ținem caprele nu este cine știe ce construcție complicată, dar avem în interior montat un sistem de monitorizare al microclimatului pentru că este foarte important să nu avem în interior curent și umiditate excesivă. Umiditatea acceptată la capre este cuprinsă între 40% și maxim 60%. O umiditatea crescută le poate provoca probleme pulmonare grave. Adăpostul este constituit din spațiul principal, undeva la 200 metri suprafață utilă, cât și două terase, la care se adaugă și sala de muls, din spate, care are undeva la 60 de metri. Noi am mers pe un proiect de fermă din Austria, practic ce am văzut acolo am reprodus aici. În acest adăpost ne putem extinde până la maxim 100-120 de capete. Dacă vom vrea să ne extindem mai mult, în mod cert vom avea nevoie de încă un adăpost”, ne-a mărturisit fermiera.

    Toată investiția a costat circa 40.000 de euro

    Toată investiția în animale, adăpost, sală de muls și echipamente a fost realizată din fondurile proprii ale familiei Prodan.

    ”Nu am accesat fonduri europene pentru că, apelând la banii europeni, nu poți să faci totul într-un an din cauza birocrației. Toți banii investiți în ferma de capre au reprezentat economiile noastre, undeva în jur de 40.000 de euro”, ne-a povestit Simona Prodan.

    11221802_109116832771698_7483272754348834728_o

    Colaborează cu IBNA pentru rații furajere individualizate

    Rasa Saanen este o rasă de capre foarte productivă de lapte, dar pentru a exploata la maxim această productivitate bună, extrem de importantă este hrana pe care o utilizezi în furajarea caprelor. Tocmai de aceea, printr-o colaborare cu Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România și Institutul de Biologie și Nutriție Animală- Balotesti, ferma de la Nucet a intrat într-un program de monitorizare și control ce are ca scop realizarea rațiilor de hrană specifice caprelor Saanen în vederea obținerii celui mai bun beneficiu în ceea ce privește producția și calitățile laptelui.

    ”Noi lucrăm cu IBNA și am reușit să obținem niște rețete care sunt schimbate în funcție de anotimp, de starea animalului, de grupele de vârstă, capre care sunt pe lactație, capre care sunt gestante, capre care sunt cu primi iezi, în prima lună. Hrana se stabilește separat pe grupe de animale și pe categorii”, ne-a vorbit dâmbovițeanca despre felul în care se obțin rațiile furajere ale animalelor.

    Hrana caprelor se obține pe terenurile arendate

    Pentru că întreaga afacere este construită plecând de la un model de business văzut în Austria, ferma ”CapriFarm” asigură în regim propriu hrana animalelor. Cultivă pe cele 30 de hectare de teren arabil, luat în arendă, furajele și cerealele pe care le utilizează în rațiile furajere ale caprelor, încercând astfel să integreze producția vegetală cu cea animală.

    ”Avem aproape 30 de hectare de teren arabil, care din păcate nu seste al nostru pentru că nu am putut suporta de la început o astfel de investiție. Multă lume a început să crească capre dar principalul element care ne diferențiază de toți ceilalți crescători de capre este legat de faptul că reușim să integrăm cultura vegetală în procesul de creștere al caprelor de lapte și apoi încercăm să ne dezvoltăm propriul nostru lanț de distribuție. Am încercat să dimensionăm suprafața agricolă în funcție de necesarul de furaje al caprelor. Cultivăm cu preponderență lucernă pentru că reprezintă o masă furajeră foarte importantă și are o valoare proteică foarte ridicată. Mai cultivăm triticale, ovăz, porumb pentru masă verde și alte culturi oleaginoase, precum și mazăre, pentru că este extrem de importantă în alimentația caprelor, având putere proteică”, ne-a spus producătorul de lapte de capră despre tipurile de furaje pe care le cultivă pe terenurile arendate.

    automat lapte de capra

    Laptele de capră se vinde prin automate cu 5 lei/litru

    Dat fiind faptul că, într-o fermă de capre este mult de muncă, soții Prodan nu au timp să meargă să vândă laptele la piață și nici nu și-au propus acest lucru atunci când au demarat afacerea, așa că laptele din ferma ”CapriFarm” ajunge la un automatul din Târgoviște și de acolo direct pe masa cumpărătorului.

    ”Noi mergem pe vânzarea directă a laptelui de capră în puncte fixe. Anul trecut am instalat primul automat de lapte în Târgoviște, unde prețul este de 5 lei/litrul de lapte crud, proaspăt muls, care pleacă dimineața din fermă cu ajutorul mașinii frigorifice. Pentru anul acesta intenționăm ca, din aprilie, să aducem și două automate de lapte de capră în București”, a adăugat proprietara fermei de capre Saanen din localitatea Nucet.

    O mică parte din laptele obținut în ferma de la Nucet este transformat în iaurt și brânză de capră, care în prezent se vinde doar la poarta fermei și în cazul unor solicitări importante, cei de la ”CapriFarm” pot livra produsele fie prin curier, fie direct la domiciliu, în funcție de locul de unde se plasează comanda.

    Pentru anul 2016 ne-am fixat planuri mărețe. Astfel că vom monta cele două automate de lapte de capră în București, unul în piața Crângași și unul la Militari- Virtuții. În funcție de producția pe care o avem, intenționăm să intrăm și în colaborare cu băcăniile care vând produse organice și produse tradiționale. Acum suntem în discuții cu Naturalia, însă un criteriu impus de ei este să producem lapte ecologic certificat. Anul acesta nu cred că reușim să certificăm producția vegetală bio, dar cred că în 2017 vom reuși. Oricum în momentul de față nu erbicidăm absolut deloc pe culturile vegetale, iar ca și fertilizare folosim îngrășământul natural produs de căprițe. Preferăm să avem o producție mai mică de cereale și masă verde, dar să obținem un lapte curat și de calitate” – Simona Prodan, proprietara fermei de capre ”CapriFarm” din localitatea Nucet, județul Dâmbovița

    Foto: www.fermadecaprenucet.com


    Te-ar mai putea interesa

    Un cioban și-a dat foc la mașină: ”Au dat toate terenurile de pășunat la consilierii Primăriei și la șmecheri” Caprele de Cașmir, foarte apreciate pentru producția de lână. De ce nu sunt crescute și în România Idei de afaceri în agricultură: Rase de capre pentru lapte și carne

    Ultimele știri

    Document oficial APIA: Subvențiile pe suprafață și cap de animal care se plătesc în acest an Daniel Buda a fost reales vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European Oferte de la BASF. Pachete de fungicide pentru o protecție completă a culturilor