Prețul alimentelor, cu 30% mai mare din 25 ianuarie? O lege votată pe repede-nainte dă peste cap piața produselor românești
agrointeligenta.ro -
O lege despre care nu vorbește aproape nimeni și care a fost votată și promulgată de Președinte într-un timp record, va scumpi multe dintre alimentele românilor cu circa 30% avertizează liderii din sectorul agro-alimentar. Mai exact, este vorba despre Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor care a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat.
Lege a trecut în doar două luni de Senat, Cameră și Președinție
Misteriosul act normativ care va da peste cap coșul românilor a fost propus de Guvern în timpul vacanței parlamentare din vara anului trecut. Deși nu a fost vorba de nici o procedură de urgență, legea a reușit ”miraculos” să fie adoptată de Senat și Camera Deputaților, apoi și promulgată într-un timp record, astfel că pe 30 octombrie se publica în Monitorul Oficial, intrând în vigoare la doar două luni de la prezentarea ei în Parlament. Și, totuși, problema cea mare nu stă în forma legii, ci în contribuția, în tariful taxei de mediu pe care Guvern l-a schimbat peste noapte. Mai exact, l-a triplat și a decis că după 25 ianuarie se vor aplica și sancțiuni pentru neplată, ceea ce îi obligă pe procesatori să o plătească.
”În conformitate cu Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, operatorii din sectorul agroalimentar care au încheiat contracte de reciclare a ambalajelor, conform listei afișate pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu, plăteau o taxă pentru ambalajele puse în piață în medie de 65 lei/to. În situația creată membri noștri sunt obligați să plătească ca taxa de mediu un tarif de peste 2.000 lei/to, cu implicații în dublarea prețurilor recipientelor și creșterea costurilor pe unitatea de produs cu circa 30%. Precizăm că o astfel de măsură va avea un impact negativ în ceea ce privește competitivitatea sectorului agroalimentar românesc. Relațiile contractuale dintre producători și cei care s-au angajat să presteze servicii de reciclare a ambalajelor sunt încă în vigoare până la sfârșitul anului 2015 însă operatorii autorizați nu respectă prevederile contractuale”, explică președintele Federației Naționale Pro Agro, organizație care, de la anunțarea noii taxe, încearcă să convingă Guvernul de efectele nefaste și imediate ale noii taxări.
Producătorii din industria agro-alimentară se plâng că dacă Legea 249/2015 a intrat în vigoare la finele lui octombrie, contribuția a fost fixată ulterior și nici o companie nu a reușit să își regândească planul de afaceri pentru a gestiona situația. În fața acestei probleme, soluția la care mulți vor fi obligați să apeleze va fi majorarea prețurilor. Chiar și așa, producătorii se tem că nu vor rezista pe piață în concurență cu importurile.
”Din păcate, regândirea totală a sistemului este un proces de durată, timp în care membri noștri, producători vor fi nevoiți să plătească contribuția de 2 ron/kg, conform legislației în vigoare la această dată, lucru care pe mulți dintre ei îi poate duce către faliment. Repoziționarea prețurilor produselor noastre nu este o opțiune, în condițiile în care 50% din piața este acoperită de importuri din țări în care această taxa (ce seamănă mai mult a “amenda”) nu există sau este de 7-8 ori mai mică”, subliniază Emil Dumitru, liderul Pro Agro.
Astfel, doar la prima vedere. se estimează un consum de ambalaje de aproximativ de: 25.000 tone pentru industria de conserve, 80.000 tone pentru industria vinului și 22.000 tone pentru băuturile spirtoase, doar pentru aceste 3 segmente. Doar pentru aceste trei sectoare, sper exemplu, diferența de cost între tariful de 65 lei/tonă și 2.000 lei/tonă duce la o creștere a costurilor cu ambalajul de 245.745.000 lei.
Întâlnire la Mediu pe 21 ianuarie, sancțiuni din 25 ianuarie
Până în acest moment, Federația Națională Pro Agro a transmis adrese și informări către toate structurile implicate în aplicarea Legii 249/2015 sau cu putere de decizie pentru modificarea actului normativ, de la Ministerul Mediului, la cel al Finanțelor, al Agriculturii și până la Cabinetul Premierului. Adrese s-au transmis și în Parlament, la comisiile de specialitate.
”De la începutul lunii decembrie, Ministerul Mediului ignoră pozițiile noastre oficiale. Ministerul Finanțelor și Guvernul au răspuns că ține de competenta Ministerului Mediului, deși măsurile care trebuiesc luate și promovate și susținute prioritar țin de aceste institutii. În ceasul al 12-lea, Ministerul Mediului a organizat o întâlnire pe 21 ianuarie, dar este prea târziu atunci pentru că pe 25 deja vor fi aplicate sancțiunile”, ne-a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al Federației Naționale Pro Agro.
În Ungaria, aceeași taxă este de 8 ori mai mică
O taxă similară pentru ambalaje au și alte țări, precum Bulgaria sau Ungaria, însă la ei, nivelul birului este unul mult mai mic. Vorbim despre 0,2 leva/kg, adică 0,45 lei/kg, de cel puțin patru ori mai mică decât ce s-a introdus în România. ”În Bulgaria, ceea ce plătește operatorul economic este tariful către operatorul autorizat de transfer de responsabilitate, care este similar celui practic de operatorii români până acum”, explică Emil Dumitru. În Ungaria, taxa se plătește numai către stat și este de 19 HUF/kg de sticlă (aprox. 0,27 ron/kg), potrivit informațiilor funrizate de producătorii de acolo.
”Se impune rediscutarea în regim de urgență a cadrului legislativ ce reglementează acest aspect deosebit de important pentru industria alimentară având ca scop fie recalcularea contribuției de 2 ron/kg pe baza de date certe (grad de poluare în funcție de tip de ambalaj, costuri de recuperare/valorificare a fiecărui tip de ambalaj, etc) și stabilirea unor contribuții diferite în funcție de tipul ambalajului, fie implementarea unui sistem care să aducă valoare adăugată prin transferarea activității de reciclare selectivă în sarcina unităților administrativ teritoriale/ primăriilor așa cum se întâmplă în multe state ale Uniunii Europene, întrucât este o activitate pur administrativă, iar punctele de colectare să fie localizate cât mai aproape de consumator”, susțin, în România, liderii din industria alimentară.
