Pe hârtie, figurăm cu cea mai mare rată de absorbție la dezvoltare rurală: 88,34%. Însă…
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România figurează cu cea mai mare rată de absorbție pe programul național de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2007-2014, a declarat astăzi ministrul agriculturii Achim Irimescu.
În ciuda acestei performanțe, șeful MADR s-a arătat nemulțumit că nu s-a putut absorbi întreaga sumă pusă la dispoziția României, respectiv 15,5 miliarde de euro.
”Anul trecut am dezangajat circa un miliard de euro pe dezvoltare rurală pe PNDR 20017-2013 și dacă mai adăugăm pe cele două agenții cele peste 600 de milioane cu corecții financiare, avem o situație destul de puțin mulțumitoare, deci am pierdut peste un miliard șase sute de milioane din cele circa 15,5 miliarde. Nu putem fi mulțumiți absolut chiar dacă pe hârtie figurăm cu cea mai mare rată de absorbție la dezvoltare rurală, de 88,34%”, a fost declarația ministrului agriculturii astăzi, la conferința de presă.
Cea mai mare problemă din cauza căreia am pierdut banii europeni au fost condițiile artificiale. ”Multe dintre proiectele pe care noi le-am încadrat ca fiind în condiții artificiale s-au dovedit că nu sunt așa. Sunt cazuri, situații destul de dramatice pentru beneficiari. Imaginați-vă că sunt beneficiari care au efectuat plățile și au contribuit din fondurile proprii 50%, au cofinanțat și la sfârșit, la a cincea plată i se spune că a fost condiție artificiale. Este o situație, repet, dramatică. În acest sens, avem și noi partea de vină, respectiv agenția de plăți, dar și la nivelul european. Se lasă funcționarului o marjă foarte mare. Dacă își asumă riscul s-ar putea să fie tras la răspundere, să fie penalizat și în situația în care nu riscă, plătește beneficiarul”, a mai spus Irimescu.
El a arătat că încă din 2013, el a propus crearea unui ghid al condițiilor artificiale, însă cererea lui nu s-a bucurat atunci de succes. În prezent, însă, se va forma un grup de lucru din care va face parte și un expert european și doi auditori, astfel încât să se traseze linii foarte exact cu privire la ce se încadrează la crearea de condiții artificiale. Scopul final: să se lase cât mai puțin la latitudinea funcționarului stabilirea condițiilor artificiale.
