Prețul grâului românesc, sabotat din interior?
agrointeligenta.ro
Că fac recoltă bună, că sunt loviți de secetă sau de alte calamități, marea problemă a fermierilor români o reprezintă prețul mic al cerealelor, un fenomen care deja își pune amprenta în agricultură de mai mulți ani încoace.
Potrivit declarațiilor recente ale ministrul agriculturii Achim Irimescu, la mijloc ar putea fi chiar un sabotaj intern, legat de zvonurile interesate ale unora conform cărora grâul nostru ar avea o calitate inferioară. În lipsa unor analize la nivel național, a unei situații oficiale privind producțiile, astfel de ”povești” au avut puterea de a deprecia cerealele autohtone în raport cu cele din alte state.
”Am avut o discuție chiar cu domnul Tabără (Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS – n.r.) zilele trecute, să facem o analiză la grâu. Marea pierdere a producătorilor români în anii trecuți îmi spunea dânsul – eu nu știu dacă este așa, dar înclin să cred că are dreptate neavând alte date, că s-a spus că grâul românesc nu are gluten. Și mi-a spus că nu e adevărat: nu s-a făcut analiză. Și atunci am făcut un joc anunțând date nereale, un joc care a dezavantajat producătorii noștri. De fapt noi avem grâu de foarte bună calitate în România și datorită solului, și datorită soiurilor și altor elemente, astfel încât este în interesul meu să fac analize ca să demonstrez că grâul dintr-un anumit an are gluten, este cel mai bun pentru pâinea de calitate și că produsul meu nu se vinde ca grâu furajer, ci ca grâu de panificație. Este o diferență enormă la preț. Interesul meu ca instituție a statului este să ajut cât mai mult fermierul român și, de ce nu, consumatorul care să mănânce un produs corect la un preț corect”, a declarat Achim Irimescu la Agro TV, în cadrul emisiunii ”Jurnalul de agricultură”.
În afară de analiza la grâu, ministrul agriculturii a întărit decizia sa ca din acest an, monitorizarea producțiilor agricole să fie făcută și cu ajutorul tehnicii moderne, mai exact prin colectarea datelor prin satelit. Informațiile vor fi confruntate cu producțiile declarate, astfel ca, în final, situația la nivel de țară pe care o trimitem și la Bruxelles să fie una reală. De altfel, acest ”minus” ne-ar fi costat în trecut și nivelul subvențiilor care s-a fixat la nivelul UE în funcție de randamentul la hectar al fiecărui stat membru.
