• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Motivul pentru care trebui să te bucuri că lucrezi un teren cu sol acid. Prof. Berca: ”Se pot obține producții mult mai mari!”

    agrointeligenta.ro -

    În România, circa 30% din soluri sunt efectiv acide, cu un pH sub 4,5, în timp ce până la 10% au trecut deja din categoria solurilor neutre la cele uşor acide din cauza exploatării necorespunzătoare și a aplicării îngrășămintelor cu azot, după cum spune profesorul universitar doctor Mihai Berca, fondatorul Agrovet.

    Cu puțină muncă, se poate combate chiar și seceta

    Chiar dacă aceste cifre sunt de natură să ne îngrijoreze, există şi o parte bună a paharului. Aşa de exemplu, solurile acide au potenţial ridicat de producţie, cu condiţia să fie redusă aciditatea, iar în plus, nu se mai pune problema secetei care face ravagii în sudul ţării. (n.red – în funcţie de cantitatea de calciu din sol, solurile pot fi acide, neutre şi alcaline. Aciditatea măsurată din sol poartă numele de pH, care variază între 1.0 şi 14.0. Astfel, solul cu un pH între 1.0 şi 7.0 este acid, iar cel cu pH între 7.0 şi 14.00 este alcalin).

    “Dacă venim cu metode de control a acidităţii cum ar fi aplicarea de carbonat de calciu, dolomită, împreună cu paie sau alte materiale organice care să refacă structura, permeabilitatea şi biologia solului, putem să obţinem de pe aceste soluri acide producţii de cereale mult mai mari decât cele de pe solurile carbonatice din sudul ţării. Eu unul aş fi mai bucuros dacă aş avea soluri acide decât cele pe care le lucrez acum, pentru că cernoziomurile se degradează foarte repede şi nu am de unde să le dau apă”, a declarat Berca.

    Experiența cercetării cu soluri acide

    De obicei stațiunile de cercetare, cum este cazul celor de la Turda și Avrig, recurg la asemenea procedee, iar rezultatele sunt spectaculoase. La Avrig, de exemplu, timp de patru ani s-a făcut asolament de cartofi cu soia, s-au introdus în cultură şi plante furajere, iar producțiile au crescut semnificativ. La cartof, producția s-a mărit de la 20 de tone la hectar la 45-50 de tone, la grâu, de la 1,5 – 2 tone la hectar, până la 5-6 tone le hectar, iar la soia s-a ajuns la 3 tone la hectar pe terenuri acide ameliorate.

    Terenurile prea degradate – bune pentru împăduriri

    Pentru terenurile care nu mai pot fi introduse în circuitul agricol, profesorul Berca recomandă împădurirea acestora. Dacă aciditatea este mică, se folosește fag, ulm sau specii cu frunza lată, în timp ce în cazul solurilor cu aciditate ridicată se apelează la foioase.

    Berca spune că exploatarea necorespunzătoare a unor soluri a făcut ca pH-ul acestora să scadă sub 6, chiar la 5,5. Astfel de exemple sunt solurile calcaroase din sudul ţării, inclusiv din Dobrogea – platforma Burnasului – , însă mai există și alte zone unde solurile s-au acidifiat, mai ales din cauza aplicării îngrăşămintelor cu azot, precum și a folosirii abundente a lucrărilor cu plugul.

    Solurile acide din România sunt total diferite însă de ce găsim în vestul Europei, atrage atenția profesorul Berca care adaugă că ele nu sunt create numai de un exces de umiditate, de lipsa proceselor de oxidare în sol sau a microorganismelor, ci și de o cantitate foarte mare de argilă în sol.

    Foto: www.ez-screen.com


    Te-ar mai putea interesa

    Preț de vânzare la ovine. Cât costă o oaie la intrarea în iarnă Subvenții APIA 2024. Fermierii care au intrat până astăzi la plata celei de-a doua tranșe Adrian Pintea – anunț de ultimă oră despre plata tranșei a doua din subvenția APIA

    Ultimele știri

    Patria Credit IFN – program de credite de până la 240.000 de lei pentru micii fermieri La ITC Seeds chiar găsiți hibridul sau soiul de care aveți nevoie Tăierea porcului fără asomare – pedepsită prin lege. Amenzile sunt uriașe!