• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce trebuie să știi despre ariile protejate! Cine încasează subvenția de la APIA și câți fermieri au depus cereri în 2015

    Roxana Dobre -

    Sunt foarte mulți fermieri care activează în arii protejate și, ca urmare, trebuie să respecte o serie de reguli în plus pentru a beneficia de plățile directe prin APIA. Astfel, la nivel național, 217.390 de fermieri au depus în anul 2015 cereri pentru a încasa subvenții pentru ariile protejate. Agrointeligența a transmis către APIA întrebările primite din partea mai multor fermieri în ceea ce privește ariile protejate iar răspunsurile instituției sunt de mare ajutor pentru cei care nu sunt familiarizați cu aceste terenuri.

    Ce presupun ariile protejate?

    Reţeaua ecologică europeană Natura 2000 este principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii, având ca scop protejarea biodiversităţii Europei, în special exemplarele de floră şi faună sălbatică, precum şi promovarea activităţilor economice.

    Natura 2000 este alcătuită din situri Natura 2000 de două tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA – Special Protection Areas), constituite conform prevederilor Directivei (CE) nr. 147/2009 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind conservarea păsărilor sălbatice, denumită Directiva “Păsări” şi Arii Speciale de Conservare (SAC- Special Areas of Conservation) constituite conform reglementărilor Directivei (CEE) nr. 43/1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, denumită Directiva “Habitate”. Aceste situri sunt identificate şi declarate pe baze stiinţifice, cu scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă populaţii reprezentative de specii ale Europei (enumerate în Anexa I a Directivei “Păsări” şi în Anexa II a Directivei “Habitate”) şi o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei “Habitate”).

    Directivele au fost transpuse în legislaţia naţională prin O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

    Conform acestui act normativ, aria naturală protejată este definită ca fiind ”zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale”.

    Ariile de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi siturile de importanţă comunitară sunt definite în  O.U.G. 57/2007, astfel:

    Ariile de protecţie specială avifaunistică reprezintă ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare.

    Situl de importanţă comunitară înseamnă situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei „Natura 2000” şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.

     Ce subvenții se plătesc pentru aceste zone?

    Sprijinul financiar acordat de APIA în cadrul schemelor de plăţi directe şi măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală, specificate în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură se adresează tuturor fermierilor care deţin/administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în afara ariilor de protecţie specială avifaunistică, respectiv a ariilor naturale protejate desemnate în baza legislaţiei naţionale.

    Ce reguli trebuie să respecte fermierii pentru a încasa subvenția pentru ariile protejate?

    În temeiul art. 93 şi 94 din Regulament (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, normele privind ecocondiţionalitatea cuprind cerinţele legale în materie de gestionare din cadrul dreptului Uniunii, denumite SMR şi standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, denumite GAEC, referitoare la următoarele domenii: mediu, schimbări climatice şi bunele condiţii agricole ale terenurilor; sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

    Art. 4, alin. (1) al Ordinului MADR/MMP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, „Orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin prevăzute la art. 3 alin. (1) trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea”.

    Potrivit Anexei la Ordinul nr. 352/636/54/2015, domeniul mediu, schimbări climatice şi bunele condiţii agricole ale terenurilor, orientat pe aspectul „Biodiversitate” include cerinţele legale în materie de gestionare SMR 2, „Conservarea păsărilor sălbatice”, respectiv SMR 3 „Conservarea habitatelor, a speciilor de floră şi faună sălbatică”.

    Potrivit art. 21, alin. (4) al O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia persoanelor fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul ariei naturale protejate o reprezintă respectarea planurilor de management ce reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor naturale protejate şi în care se includ acţiunile de conservare, precum şi respectarea regulamentelor ariilor protejate, acestea cuprinzând prevederi legate de activităţile permise, restricţionate sau interzise pe teritoriul ariilor naturale protejate.

    Astfel, în scopul protejării şi conservării păsărilor salbatice sunt interzise, conform art. 28, alin. (1) „activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor”.

    Art. 10, alin. (5), lit. b) al Ordinului nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 prevede eligibilitatea la plată a suprafeţelor agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct, iar în situaţia în care acesta nu este elaborat/este în curs de elaborare, cu respectarea setului de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective”.

    Cine emite concret avizul pentru zonele protejate, APIA sau Agențiile de Mediu?

    Una dintre cerinţele şi standardele obligatorii pentru fermieri, aferente cerinţelor legale în materie de gestionare SMR 2 şi SMR 3 este următoarea: “să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate, pentru proiecte sau planuri, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ aria de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu legislaţia în domeniu”.

    În acest context, art. 28, alin. (2), (5) – (7) din O.U.G. nr. 57/2007 prevede următoarele:

    “(2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.

     (5) În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate.

     (6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu.

     (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz […]”.

    Câte cereri au fost înregistrate în cursul anului trecut pentru ariile protejate? Daca se poate să ne furnizaţi informaţiile pe județe?

    În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră vă transmitem în anexa numărul fermierilor (defalcat pe judeţe) care au solicitat sprijin pe suprafaţă pentru ferme ale căror parcele se află, parţial sau total, în ariile protejate.

    Anexa

    Centrul Judeţean APIA Număr fermieri
    AB 8.343
    AG 3.240
    AR 9.491
    B 118
    BC 1.821
    BH 10.664
    BN 5.335
    BR 3.191
    BT 3.767
    BV 7.378
    BZ 3.293
    CJ 6.856
    CL 609
    CS 7.475
    CT 3.672
    CV 5.094
    DB 806
    DJ 9.168
    GJ 4.688
    GL 3.128
    GR 3.200
    HD 5.399
    HR 14369
    IF 241
    IL 1.912
    IS 4.667
    MH 9.478
    MM 11.779
    MS 8.416
    NT 5.604
    OT 5.971
    PH 1.002
    SB 6789
    SJ 4.095
    SM 3.989
    SV 9.130
    TL 6.624
    TM 3.250
    TR 1.969
    VL 2.764
    VN 4.725
    VS 3.880
    Total 217.390

    Foto: www.revistabiz.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Județul unde jumătate din suprafața semănată cu grâu este deja calamitată de secetă Vaci de rasă donate de fermieri pentru crescătorul căruia i-au ars animalele într-un incendiu în grajd Vremea se schimbă radical. Meteorologii anunță temperaturi scăzute, dar și vijelii și căderi de grindină

    Ultimele știri

    Fermierul Ștefan Vornicu și-a cumpărat o combină prin sistemul de finanțare LANDE Plantare castraveți: perioade, distanțe între răsaduri Eurostat: România, printre țările din UE cu scăderi ale efectivelor de animale