Cel mai mare pericol al acaparării terenurilor de către străini! Ce ne facem dacă aceste corporații decid să nu mai cultive acele suprafețe?
agrointeligenta.ro
Fenomenul de acaparare al terenurilor agricole românești de către străini a atins deja circa 40% din suprafața arabilă a României. Autorităţile române trebuie să intervină prin crearea unor mecanisme de prevenire a concentrării terenurilor în mâinile unor corporații străine, consideră europarlamentarul PNL Daniel Buda.
Euroalestul precizează că efectele imediate ale acaparării terenurilor de către cetățeni din afara țării sunt vizibile. ”Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creșterea ratei șomajului în zonele rurale respective”, spune Daniel Buda.
Oficialul citează un studiul al Transnational Institute care arată că terenurile arabile din România și din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetățeni europeni în diferite scopuri precum agricultura industrială, minerit, energie, turism etc.
”Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetățenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afara UE. Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunitățile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafețe mari de pământ. Achiziționarea terenurilor agricole de la granițe de către străini poate fi privită ca o amenințare la adresa securității naționale. Situația actuală a fost facilitată și de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricții la cumpărarea terenurilor de către străini”, spune europarlamentarul român.
Cel mai mare pericol, însă, îl vizează destinația pe care o pot avea la un moment dat aceste terenuri. Astfel, sigur, străinii nu le pot lua acasă, dar, pot lua decizia de a nu le mai cultiva, prăbușind astfel economia României.
”Îi solicit aşadar ministrului Agriculturii, domnului Achim Irimescu, să intervină iar prin pârghiile legale pe care le are la dispoziţie, să se creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporații care pot decide la un moment dat, sub protecția drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate”, spune Daniel Buda.
Europarlamentarul mai arată și că reglementarea vânzării terenurilor intră în competențele naționale și trebuie exercitată în conformitate cu legislația UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislația UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei și asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole. ”Conform legislației UE, libera circulație a capitalurilor consacrată în Tratatul de Funcţionare al UE prevede, printre altele, dreptul persoanelor juridice sau fizice stabilite într-un stat membru sau într-o țară terță de a cumpăra terenuri în alt stat membru al UE. În vederea atingerii unor obiective interne de interes public, pot fi impuse restricții privind libera circulație a capitalurilor și libertatea de stabilire, cu condiția ca acestea să fie proporționale, să se aplice în mod nediscriminatoriu și, în general, să fie conforme cu legislația UE”, explică europarlamentarul român.
