• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Criza‭ ‬îi dezbracă pe greci de costum şi cravată şi le pune în mână grebla

    agrointeligenta.ro -

    Agricultura pare să fie cel mai mare beneficiar al schimbărilor impuse de criză pe piaţa muncii din Grecia, potrivit unui reportaj al BBC.

    Reducerile de personal, dar şi de salarii din sectorul public şi cel privat, înrăutăţirea perspectivelor din cele mai multe domenii economice i-au făcut pe mulţi dintre angajaţii ministerelor, şcolilor, spitalelor, dar şi ai băncilor să părăsească oraşul şi să încerce să îşi caute un prezent mai bun în mediul rural ca fermieri.

    O cifră grăitoare pentru această tendinţă o regăsim în registrul de înscrieri al American Farm School din Thesalonic. Numărul grecilor dornici să devină fermieri în 2012 a crescut de trei ori faţă de 2011. Mulţi dintre studenţii-fermieri sunt persoane care au deja calificări înalte în alte domenii, inclusiv diplome de mangement al afacerilor (Master of business Administration – MBA)

    “Vor să ştie cum pot să scoată cât mai mulţi bani din bucata de pământ a bunicului de la ţară” declară, pentru BBC, Panos Kanellis, preşedintele instituţiei.

    Această “reîntoarcere la agricultură” după o generaţie sau două, pare a fi pentru cei mai mulţi un “plan B” – în care totuşi sînt dispuşi să investească sume semnificative, pornind de la educaţie-formare şi pînă la dotare şi amenajare. Fondurile ar veni din economii realizate în timp, părţi din salariul actual sau vânzări ale unor bunuri.

    Creşterea numărului celor care pleacă din birouri, renunţând la costum şi cravată, pentru a se face fermieri reprezintă prin dimensiunile contingentului implicat – aşa cum o sugerează registrul de înscrieri al American Farm School din Thesalonic – o şansă reală oferită dezvoltării sectorului fermelor mici din Grecia, pentru că, şi în cazul în care „Planul A” al fiecăruia dintre aceştia va redeveni promiţător, cheltuielile realizate în acest moment şi câştigurile oferite de acestea vor servi drept argumente importante pentru menţinerea investiţiei în micile ferme recreate din “pogonul bunicului”.


    Te-ar mai putea interesa

    Dispare subvenția APIA plătită pe hectar? Calculele care dau peste cap planurile fermierilor Șeful ANZ – anunț despre plata ajutorului de stat în sectorul de creștere a animalelor De ce nu se pun roșiile lângă castraveți. Vecini compatibili în grădina de legume

    Ultimele știri

    Fermierul Neculai Dulceanu renunță la sfecla de zahăr: ”În doi ani avut pierderi de 190.000 de euro” Oierii, decizie tranșantă: Ori plafon de minim 50 de femele la ajutorul de 50 euro/cap, ori NIMIC! Prețurile la îngrășăminte continuă să crească și în februarie. Ureea, vândută cu 530 euro/tonă în Europa