Afinul, arbustul-vedetă de la Institutul Mărăcineni, aduce profituri de 20.000 de euro/an/hectar
Roxana Dobre – Agrointeligența
Producătorii de afine din toata lumea sunt interesați de soiurile create în România, în special cele scoase pe piață de Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni care a ajuns celebru chiar și în Statele Unite. Mai mult, una dintre cele mai mari țări producătoare de afine, Chile, s-a arătat interesată de planta româneasca dezvoltată la Institutul de la Mărăcineni.
Cercetătorii de aici au reușit să producă zeci de noi soiuri de afin, care sunt apreciate în intreaga lume. Catalogul internațional de specialitate este plin cu descoperirile românești din domeniu.
”La Institutul din Argeș este și una dintre cele mai vechi plantații de afin din țară. Este cea mai veche exploatație pomicolă din Institut. Ea a fost înființată în 1967 și este cea mai veche, mai longevivă și decât cultura nucului. Mai are puțin și împlinește 50 de ani deci se dovedește și că această cultură are o longevitate fantastică. În plus, pentru această cultură nu există nicio avertizare de boli și dăunători nici în prezent și nici în arhiva Institutului. Și pot spune că este cel mai scump fruct care a fost vândut în istoria de 50 de ani a Institutului“, a declarat Mihail Coman, director ICDP Mărăcineni la un eveniment organizat de compania Syngenta.
Institutul de la Mărăcineni se poate lăuda cu mai multe soiuri de afine, în functie de preferințe. „Cultura noastră are mai multe soiuri productive, cu diferite forme, crocante sau nu”, a declarat Georgeta Dobre, tehnician ICDP Mărăcineni. Angajații Institutului culeg anual fructele pentru a onora comenzile din toată lumea. Soiurile disponibile pentru material săditor la Mărăcineni sunt Blueray, Bluecrop, Delicia și Simultan.
Cultivarea afinului reprezintă, la acest moment, una dintre cele mai bune investiții agricole pe suprafețe mici
Afinul reprezintă și recomandarea de suflet a horticultorului Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor de la Hida: ”Părerea mea e că afinul cea mai rentabilă cultură, dar presupune și cea mai scumpă investiție. Ca să faci o plantație cu material de foarte bună calitate costă în jur de 20.000 euro, o investiție mare, dar nu e obligatoriu să începem cu un hectar. Însă e o investiție pe care o faci pe 50 de ani. În realitate nu știm nici noi cât trăiește afinul, dar știm că culturile de afin care au 40-50 de ani din Statele Unite și Canada încă sunt productive, de-aia zicem ”50 de ani” când vorbim de durata unei exploatații. Dacă ești tânăr, poți investi în afin în loc de pensie. Dacă plantezi o plantă de 2 ani, după alți încă 3-4 ani de la plantat deja intră pe rod. Când plantația e matură, să nu zicem de producții de 15-18 tone cât scrie în cărți. Pe alea le lăsăm deoparte. Mergem la producții mai mici, de 8-10 tone, cu prețul de 10-12 lei/kg. Venitul este de peste 100.000 lei/ha/an. Europa deocamdată nu este și nu va fi acoperită ca necesar de afin și va importa în continuare. Pentru aceasta și prețul la fructele de afin pe piață e în creștere. Dacă înainte prețul era la 1,5-2 euro, prețul a ajuns să se apropie de 4-5 euro. Afinele cunosc de departe cea mai mare cerere pe plan mondial, prețurile au crescut de câteva ori și sigur că România ar avea un mare avantaj competitiv dacă s-a orienta spre această specie pe solurile acide din Transilvania, unde există multe soluri favorabile. Însă noi depindem de viteza cu care se dezvoltă și celelalte țări din UE. Polonezii sunt de departe cel mai mare producător mondial de coacăze și al treilea producător mondial de afine, după SUA și Canada. China vine acum din urmă, fiindcă ei s-au concentrat foarte mult pe dezvoltarea celorlalte specii pomicole, dar văzând că cererea de afine e mare, probabil că vor deveni în curând unul din marii producători. Cel mai mare importator de fructe , cel mai mare producător de sucuri naturale, de jeleuri, de gemuri este Germania. În 2009 România avea 0,002-0,005% din suprafață cultivată cu arbuști fructiferi. Noi chiar la nivelul de 0,002% să fim? Măcar dintr-o mândrie patriotică să aspirăm la mai mult”.
Randamentul bun de producție, dar și cererea mare de pe piață fac ca afinele să aducă micilor fermieri un profit de 20.000 de euro pe an. La un calcul simplu, putem vedea faptul că, dacă obținem o producție medie, de 13 tone la hectar și fructele se vând în piață la un preț minim de 9 lei, obținem anual, de pe un hectar de afin, un venit de 26.000 de euro. Dacă presupunem că avem cheltuieli cu întreținerea plantației și cu recoltarea producției de circa 6.000 de euro, tot rămâne un profit foarte bun de 20.000 de euro.
Sursă selectivă : www.ziartop.ro
Foto: www.bybeenimsfarms.com
