Claudiu Frânc, FCBR: Iată cum își SIFONEAZĂ marii retaileri profiturile în țara-mamă!
agrointeligenta.ro
Fac afaceri de miliarde de euro în România și mai să le plângi de milă, întrucât raportează an de an, la Finanțe, un bilanț financiar care te face să te întrebi de ce mai stau la noi în țară marile lanțuri de magazine dacă au profituri infime? În realitate, retailerii câștigă bani. Bani mulți. Bani care, însă, reușesc să fie ”sifonați” în țara-mamă, mai exact țara de origine a lanțului străin. Sistemul nu este însă unul simplu și, de-a lungul anilor, a fost perfectat încât astăzi s-a ajuns la un sistem complex de taxe și facturări care, la final, transformă profitul marilor lanțuri într-un câștig…aproape zero!
Fermierilor le-a ajuns cuțitul la os și sunt primii care au decis să dezvăluie schemele prin care profiturile supermarketurilor pleacă în afară. Producătorii agricoli români spun că oricum nu au nimic de pierdut întrucât nu pot intra cu marfa lor în rețelele de hipermarketuri, acolo unde legea o fac importurile și mărcile proprii.
”Nici un procesator nu vă va spune acest lucru. De la poarta fermei se ia laptele undeva cu medie cu 80 de bani, prin procesare să zicem că rezultă 2 lei, procesatorul este obligat să îl factureze cu 4, iar hipermarketul își mai pune 50 de bani și ne uităm pe toate site-urile ANAF și arătați-mi hipermarket sau un mare retailer care are profit mai mare de 1-3 % pentru care plătește impozit și taxe pentru statul român. Restul se refacturează la sfârșitul lunii la procesator pe diferite servicii și cel mai costisitor serviciu este cel de audit intern, de milioane de euro lunar, făcut de personal din țara de origine care iau acești bani și pleacă din România. Sunt bani colectați de la fiecare dintre noi care cumpărăm, bani care pleacă nefiscalizați din România în afară”, a aruncat bomba Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, la o conferință de presă susținută la sediul Federației Naționale Pro Agro.
Chestiunea – un fel de portiță găsită de retaileri în actuala legislație, are șanse mari să se schimbe în următoarea perioadă după ce deputații din Comisia pentru agricultură au decis că a venit vremea ca astfel de ”jocuri” să nu mai poată fi făcute în spatele unor facturări iscusite. Mai mult, decizia de a face ordine în piața este întărită săptămâna aceasta de faptul că fermierii le-au adus în Parlamentul României o documentație stufoasă privind taxele pe care marile rețele le percep comercianților și filiera prin care sunt direcționați banii în afară.
Văzându-le, una sub alta, aceste taxe și servicii te fac să înțelegi de ce mâncarea românilor este mai scumpă decât cea a polonezilor, de ce avem hipermarketuri cu duiumul în toate cartierele sau de ce fiecare lansare de magazin se lasă cu adevărate lupte pentru produse la promoții. Promoții pe care, însă, la final, le plătim tot noi, clienții și, fără excepție, producătorii și fermierii.
În medie, un producător care livrează către un retailer nu scapă fără a fi taxat cu cel puțin 20% din costul produsului pe care îl vinde. O șmecherie prin care hipermarketul își face deduceri fiscale. Deloc mici! Taxele cu care marile magazine îi încarcă pe producătorii români doar aparent se învârt la 1-10%, dar cumulate, ajung între 15 și 33%. Iar creativitate retailerilor pare să nu aibă limite în inventarea acestor biruri: taxă pentru deschidere de magazin, servicii reclamă în magazin, servicii reclamă în pliant, servicii listare articol, sampling, taxă revistă, servicii promovare radio intern și lista poate continua. Și dacă vă întrebați cât mai merge deschiderea unui magazin pe banii producătorilor, aflați că, în medie, cam fiecare este taxat cu câte 500 de euro pentru astfel de ”ocazii”.
