Unica rezervație de bujori de stepă din Europa – comoara de la înălțime a României ce poate fi vizitată în aprilie și mai
Gabriela Gimbășanu -
România este locul unde și-au dat întâlnire ecosisteme diverse ce încă își păstrează autenticitatea și caracterul deosebit. Dacă în celelalte țări europene animale sălbatice pot fi admirate doar la grădinile zoologice, în țara noastră flora și fauna a rămas parcă neatinsă de trecerea anilor. Una din comorile spectaculoase ale României este și rezervația de bujori de la Zau de Câmpie, locul unde bujorii sau aclimatizat la o înălțime de peste 450 metri.
Într-un peisaj de basm, aria naturală adăpostește Bujorii de Sepă (Paeonia Tenuifolia – n.r.) și este considerat unicul loc din România și din interiorul Arcului carpatin unde crește această specie de plante, fiind situată și pe cel mai înalt loc din lume unde această plantă s-a putut adapta. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș, aproape de limita de graniță cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie, pe teritoriul comunelor Zau de Câmpie și Valea Largă, în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei.
Adăpostește peste 350 de specii de plante
Aria protejată se întinde pe o suprafață de 3,49 ha și este inclusă în situl de importanță comunitară – Zau de Câmpie. Spectacolul naturii este întregit de o fâneață formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei.
În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare. Specii floristice semnalate în arealul rezervației sunt: bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), capul-șarpelui (Echium russicum), târtan (Crambe tataria), stânjenelul galben (Iris humulis ssp. arenaria), stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica și Asyneuma canescens), cățușnică (Nepeta ucrainica), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), sipică (Cephalaria transylvanica), frăsinel (Dictamnus albus), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), trânji (Neottia nidus-avis), ghiocel (Galanthus nivalis), untul vacii (Orchis morio), salvie (Salvia transsylvanica) sau Waldsteinia geoides – o specie din familia Rosaceae.
Aria protejată a fost înființată în 1932
Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost prezentată la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei. Rezervația mureșeană este situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie și a fost înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul școlii românești de botanică, iar suprafața inițială era de 2,5 hectare. Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariție și a extins suprafața rezervației la 3,5 hectare, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.
În ciuda altitudinii total neprielnice acestor plante gingașe, începând din 1970, toată valea, în care se află azi rezervația, a fost plină de bujori, că toate că oamenii chiar tăiau bujorul de stepă de la rădăcina porumbului, însă cu timpul suprafața s-a redus considerabil, iar bujorul a mai rămas doar în cele două loturi ale rezervației.
Perioada de înflorit diferă an de an
Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), este o plantă ierboasă, perenă, rară, ocrotită, specifică zonelor înierbate, calde, însorite din sud-vestul şi sud-estul României. Ca un fapt cu totul ieşit din comun, această frumoasă plantă apare şi în zona de silvostepă mai răcoroasă a Transilvaniei, într-un singur nucleu situat la Zau de Câmpie (jud. Mureş). În ciuda faptului că adăpostește un număr impresionat de specii de plante rezervația de bujori de la Zau de Câmpie este vizitată intens în perioada în care bujorul de stepă începe înfloritul. În general perioada de înflorire a acestei plante diferă an de an, în funcție de condițiile climatice înregistrate. Perioada de înflorire variază, primele flori putând să-și facă apariția începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, până spre sfârşitul primei decade a lunii mai. În general bujori de înălțime pot fi admirați pentru o perioadă de 20-25 de zile, deoarece nu toate plantele din rezervație înfloresc în același timp. Cele 3,5 hectare de rezervație de la Zau de Câmpie adăpostesc împreună peste 50.000 de bujori de stepă.
Sute de vizitatori anual
Spectacolul naturii de la Zau de Câmpie strânge anual sute de vizitatori din țară și străinătate care vin să vadă cu ochii lor florile de un roșu aprins. Rezervația de bujori de la Zau de Câmpie este situată la 5 kilometri de centrul comunei mureșene și pentru a ajunge aici trebuie să urmezi drumul județean DJ151, pe ruta Luduș – Roșiori – Tăureni – Zau de Câmpie – drumul județean DJ151C în direcția Valea Largă.
În vecinătatea rezervației naturale mai poți vizita:
– Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Valea Largă construită în secolul al XVII-lea;
– Biserica reformată din Zau de Câmpie construită în anul 1883;
– Ansamblul castelului Ugron (castelul și percul dendrologic), construcție 1911, monument istoric (cod LMI MS-II-a-A-16073);
– Așezarea de la Zau de Câmpie (sec. II – III, sec. VI – VII);
– Necropola din satul Valea Largă datată în secolul al VII-lea;
– Zau de Câmpie, sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană – Natura 2000 în România.
Sursă foto: hartaromaniei.eu
