Idei de afaceri: înființarea unei livezi cu fonduri europene. Ce specii cu potențial recomandă directorul Institutului de la Mărăcineni!
Roxana Dobre -
Interesul pentru investițiile în pomicultură este în creștere iar cererea pentru material săditor autohton este din ce în ce mai mare. Cum sumele necesare pentru a înființa o livadă nu sunt mici, pomicultorii se lovesc la început de întrebarea: ce pomi au mai mare potențial în piață, ce fructe sunt cerute sau ce soiuri sunt mai rezistente?
Am adresat întrebarea și directorului Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni , Mihai Coman, un specialist cu o experiență vastă de peste 30 de ani în acest domeniu.
”Noi (Institutul de la Mărăcineni -n.r.) acum circa 7-10 ani în urmă am făcut câteva studii de piață europeană, în perioada de preaderare, și am fost corecți față de Ministerul Agriculturii depunând o strategie care se întreaptă mai mult către speciile sâmburoase, nucifere și arbuști decât către măr, spre exemplu. Viața a arătat că așa este și nu numai că prețul mărului la momentul în care vorbim este foarte scăzut iar concurența cu mărul din Polonia este practic distrugătoare pentru pomicultorul român. Totodată, din analiza proiectelor depuse în prima sesiune, vorbesc de submăsura 4.1 a investiții în exploatații pomicole, vedem că într-adevăr cele mai multe proiecte au fost depuse pentru specia cireș din cadrul sâmburoaselor și pe nucifere. Noi scontăm, în privința nucului, la o cerere de aproape 1.000 de hectare anual pentru înființare de livezi, ceea ce nu este rău deloc. În privința aceasta, cercetarea și-a făcut datoria cele trei centre care au lucrat pentru ameliorarea nucului – este vorba de Vâlcea, Iași dar și Pitești care a introdus un portaltoi nou dar și mai multe soiuri. Dar din păcate pepinierele noastre, la nuc este mai complicat pentru că trebuie o mică făbricuță pentru altoit, se produce doar pe 100 de hectare material săditor. De aceea eu sper ca discuțiile cu grupul de pomicultură să găsim o formulă care să nu aducă mai mult risc prin importul de nuci certificați din țările mediteraneene. Ar fi un risc mai mare decât dacă ne-am concentra pe un anumit material produs la noi”, ne-a declarat în exclusivitate, Mihai Coman.
Ce se mai întâmplă cu Programul de reconversie pomicolă: un articol care îi ”încurca pe pomicultori” ar putea fi scos!
Prin Submăsura 4.1, pomicultorii pot aplica și pentru reconversia livezilor.
”Ea cuprinde într-adevăr și reconversia însă este mai complicată puțin fiind sub umbrela PNDR-ului și atunci regulile care se aplică noului PNDR este clar că se aplică și acestei submăsuri. Am trecut de prima sesiune iar din 2015 s-au depus circa 60 de proiecte pe care dominatori sunt cireșul și nucul. Momentan se așteaptă, noul Ghid pentru 2016 și din acest punct de vedere ministerul lucrează corect și ține cont de solicitările fermierilor în special legat de modificările din acest ghid. Pulsul este pozitiv iar recent chiar am aflat că sunt foarte multe cereri de proiecte iar un număr foarte mare de fermieri așteaptă doar acest ghid”, ne-a mai explicat specialistul de la Mărăcineni.
O discuție aprinsă a celor care produc material săditor arată că cei care vor să acceseze bani europeni pentru înființarea de livezi trebuie să cumpere doar soiuri certificate.
”În primul Ghid din anul 2015 a fost un articol care spunea clar că soiurile și portaltoii care nu sunt testați științific în România nu pot fi eligibili. Foarte mulți fermieri s-au lovit de acest lucru dar eu am auzit că în 2016 acest articol urmează să fie scos. Aș vrea să spun însă că avizarea proiectelor tehnice o să vină la instituțiile publice de cercetare-dezvoltare la Institutul pomicol sau stațiunile din zonă. Și vreau să spun că niciun membru al Consiliului Științific care semnează avizarea nu o să aprobe un soi sau un portaltoi netestat pentru că riscurile sunt mari iar acest membru trebuie să și le asume. Deci noi ca specialiști, fie că a fost cuprins într-un ghid fie că nu, vom aviza numai soiuri testate”, ne-a mai spus specialistul de la Mărăcineni.
Cel mai sigur material genetic se găsește tot la stațiunile de cercetare
Noi avem o stațiune de cercetare la Vâlcea cu condiții destul de bune pentru cultivarea nuciferelor, ei au peste 25-30 de ani de cercetare în domeniul speciilor nucifere iar acolo se găsește germoplasma de specii nucifere, inclusiv la castan, alun, mai spune directorul de la Mărăcineni.
Tot acolo se găsesc plantațiile-mamă și culturile comparative care arată pe termen lung modul de comportare în livadă a acestor specii. ”În acest istoric stațiunea a testat o bună parte din soiurile care vin din Franța, de origine franceză, iar unele dintre ele în condițiile climatice din România au arătat probleme iar altele mai puțin. Ca să dau un exemplu pentru că cei mai mulți pomicultori cunosc soiurile Franquette sau Fernor, acestea pot fi introduse în proiectele românești în anumite condiții pedo-climatice. Dar, vorbim de condiții mai blânde unde temperaturile nu scad în mod normal sub – 22, – 25 de grade. Altfel apare riscul! Dar Vâlcea vine cu un bagaj genetic foarte bun, cu soiuri proprii, de aceea eu zic că trebuie să mizăm pe soiuri românești pentru că populațiile de nuc din România sunt foarte valoroase și au rezistat sute de ani”, ne-a mai explicat specialistul.
