TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE. Ce trebuie să faci în DUMINICA PAȘTILOR ca să îți meargă bine tot anul!
agrointeligenta.ro -
Tradiții și obiceiuri de Paște, simbolistica lucrurilor despre care, în credința populară, se spune că aduc noroc și spor în case. Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos are forța de a Lumina casele românilor și de aduce speranța și liniștea în cămin.
Înainte de a merge la Slujba de Înviere sau în prima zi de Paște, dis-de-dimineață, se spune că e bine ca toți ai casei să se spele în apa în care așează un ou roșu și o monedă de argint, iar, după caz, un fir de busuioc pentru a fi sănătoși tot anul. Astfel toți cei care își spală fața cu această apă vor fi tari ca banul, frumoși ca oul și căutați ca busuiocul.
Oul roșu de Paște este păzitorul casei, cel puțin asta cred maramureșenii. Unii săteni pun ouăle roșii la ferestre pentru ca în acest fel casă să le fie apărata de rele. Ouăle trebuie lăsate să facă viermi, fiind semn de bogație. Se spune că dacă până la Sărbatoarea Înălțarii Domnului oul crapă și face viermi, lumea e fericita pentru ca înseamnă că acea casă va avea prosperitate.
E bine ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia, pentru a fi mereu împreună. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de către capul familiei. Tot acesta îl curață și îl taie în atâtea felii câți membri are familia respectivă. Fiecare își va lua bucățica din acel ou și îl vor mânca deodată
După credința populară, e bine să ții minte cu cine ai ciocnit oul prima dată pentru că, dacă din întamplare te rătăcești printr-o padure, trebuie să-ți amintesti cu cine ai ciocnit oul de Paști și imediat găsești drumul.
În ziua de Paște se spune că nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă.
În unele locuri, atât în Bucovina, cât și în Transilvania, există datina ca a doua zi de Paști să vină baietii la udat. După tradiționalul HRISTOS A ÎNVIAT!, baiatul spune ca i-ar fi sete și scoate o ulcică cu apă pe care o varsă fie pe gâtul fetei, fie pe fața ei, rostind: „Să-ți fie inima curată ca apa și ea să te ferească de orice boală„.
Se mai practică în ziua de astăzi și udatul cu parfum, în loc de apă, prin părtile Transilvaniei și Banatului. Băiatul primește câteva ouă roșii și este invitat la masa pascală.
Bucate sfintite la slujba de Înviere:
– ouale curățite – cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi;
– slănina e folosita la mai multe leacuri: se ung ranile si daca se imbolnaveste vreun om si mananca slanina acesta se vindeca. Daca cineva e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina;
– hreanul – cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor;
– sarea se folosește la sfintirea fantanilor;
– cuișoarele sunt bune pentru dureri de dinți și măsele;
– făina: se freaca ochiul vitei cu albeata și-i trece;
– usturoiul sfințit (pus în pamant) nu se strica; serveste la alungarea strigoilor de la casa si se ung usile grajdurilor cu el, iar la nevoie se da si pe oamenii bolnavi;
– sămânța de busuioc: cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii, iar de tăciune fuge dracul.
