Sodă caustică în hrana vacilor. ”Rețeta daneză” cu care un fermier obține între 60 și 90 de litri pe cap de vacă
agrointeligenta.ro -
Introducerea unei cantități de sodă caustică în furajul vacilor de lapte este unul dintre secretele pe care Ionuț Andronicescu, inginer zootehnist, spune că le-a descoperit cât a lucrat în Danemarca, la exploatațiile de bovine. Întors acasă, crescătorul a refăcut rețeta de furajare adăugând ingredientul-surpriză și spune că reușește să obține de la animalele sale o producție între 60 și 90 de litri de lapte pe zi.
Mai exact cele 1000 de vaci ale fermierilor primesc zilnic grâu tratat cu sodă, dar şi cu ulei de palmier, lucernă şi porumb.
„În urma reacției dintre apă și sodă caustică există un efect exoterm, cu degajare de căldură, iar produsul rezultat are efect de bicarbonat. Practic soda caustică, așa cum o cunoaștem noi, ea este periculoasă doar în primă fază, după reacția propriu-zisă care are loc practic la nivelul grâului se păstrează doar o ușoară alcalinitate, o alcalinitate pozitivă îi zicem noi și nu face decât bine animalului”, a explicat Ionuț Andronicescu, inginer zootehnist, pentru Digi 24.
Se pare că metoda e deja tradiție în țările scandinave unde de cincizeci de ani fermierii îşi hrănesc vitele astfel. În România, metoda este privită cu scepticism încă. Specialiştii spun însă că furajul este mai bine asimilat de organismul animalelor când este preparat în acest fel. „După ce am aplicat această metodă în furajare, într-adevăr s-a văzut un plus în sensul că producția de lapte a crescut cu 2 litri și am redus problemele, pe aparatul digestiv s-au redus problemele destul de consistent,” spune Marius Popescu, doctor veterinar.
Pe vremea lui Ceaușescu, furajele se tratau cu găinaț
Agrointeligența a luat legătura cu Cristian Lungu, un recunoscut și experimentat crescător de vaci de lapte din Ilfov, care este în permanență interesat de noutățile apărute pe piață în privința nutriției sau îngrijirii vacilor. Fermierul ne-a declarat că deși nu cunoaște exact cazul fermierului din Trifești practica tratării cu hidroxid de sodiu a furajelor nu este una nouă în România. ”Îmi amintesc că pe vremea lui Ceaușescu se practica o hrănire a vacilor cu găinaț de pasăre. Adică se băga în rețetă și acest gunoi de pasăre unde se găsește foarte multă sodă caustică, deci hidroxid de sodiu”, ne-a spus Cristian Lungu.
Crescătorul nu recomandă însă astfel de experimente. ”Este o rețetă pe care eu nu aș agrea-o pentru că este toxică pentru produsul finit, adică lapte. Atenție! În momentul în care eu hrănesc vaca de lapte cu ceapă să spunem, gustul de ceapă ajunge și în lapte. Dacă hrănesc cu morcov, laptele pe lângă culoarea ia și gustul de morcov. Și exemplele pot continua. Este clar că ajunge și în produsul final. Probabil că reacțiile acestea care au loc în stomac pot să dea într-un final eliminare de apă, deci lapte mai mult în final”, a explicat Lungu, a cărui analiză am găsit-o confirmată și în studii internaționale care vorbesc că la vacile hrănite cu grâu tratat cu hidroxid de sodiu sunt premise pentru o producție mai bună de lapte, dar nivelul de proteină și de grăsime nu beneficiază de același spor. Adică, practic, laptele este lungit!
Risc pentru sănătatea animalelor pe termen mediu și lung?
Dacă la cantitate, fermierul se bucură, pe termen lung, ar fi riscuri pentru animale, apreciază Cristian Lungu.
”Dar consecințele care sunt asupra sănătății animalelor – nu le discutăm? Cred că orice schimbare pe care vrei să o faci în metabolismul animalului poate duce la un dezechilibru și nu cred că fermierii care știu să aibă grijă de animale își permit treaba aceasta. Iar caracteristic țărilor nordice, în general de la Olanda mai departe, este că nu au respect față de animal în ceea ce privește bunăstarea acestuia. Vă dau un singur exemplu! Dacă noi le dăm vacilor bicarbonat între 50 și 80 de grame pe cap de animal preventiv pentru tamponarea acidozelor, în Olanda la Institutul Vaihingen am văzut 800 de grame de bicarbonat pe cap de vacă, deci de 10 ori mai mult. Și chiar mi-au explicat că ei nu au substanță uscată suficientă iar acolo erau probleme mari de acidoză. Chiar am mers la botul vacilor și am remarcat că miroseau a acetonă. Este clar că acolo vacile dau lapte mai mult dar noi vrem să dea într-adevăr și lapte dar să avem și animale sănătoase. Acolo se schimbă la 2 ani de zile animalele pentru că sunt exploatate intensiv iar noi ținem poate și 10 ani un animal. Și mai este o întrebare, oare este momentul să producem lapte în neștire acum când prețul pe kilogram a atins un prag critic și nimeni nu îl cumpără”, ne-a declarat în exclusivitate Cristian Lungu.
