Top 10 culturi bio în România
agrointeligenta.ro -
În pofida creşterii din ultimii ani, agricultura bio din România este încă la început, produsele fiind, în mare măsura, destinate exportului. Totuşi, luna trecută, la Nurenberg, la cel mai mare târg de bio – BioFach, România a fost ”ţara anului”, reprezentată de peste 50 de producători.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi citate de dli.ro, topul culturilor bio de la noi arată astfel:
1.Cerealele certificate ecologic – în primul rând, grâu, soia, porumb şi orez – pentru care există, pe piaţa externă, mai ales pe cea americană şi canadiană, cereri enorme, pe care ţara noastră încă nu le poate acoperi, deşi ofertele de preţuri sunt mai mult decât avantajoase (aproape dublu faţă de preţul cerealelor obţinute în agricultura convenţională). Se estimează, de exemplu, că o tonă de soia ecologică poate ajunge, anul acesta, la cel puţin o mie de euro. Dintre produsele bio derivate din cultura cerealelor, cele mai căutate sunt pâinea şi pastele fainoase, astfel că ponderea cerealelor la export, în cadrul produselor ecologice este de peste 50%.
2.Cerealele furajere bio, mai ales porumbul, sunt tot mai solicitate pe piaţa americană (adica, paradoxal, în “patria” porumbului), pentru hrana animalelor crescute în sistem ecologic, fermierii de peste ocean descoperind calitatea produselor românelti ca urmare a târgului BioFach Baltimore, din 2011.
3.Oleaginoasele ecologice ocupă locul al treilea în top 10 produse bio cultivate în România, cu peste 22% din producţia totală, fie că este vorba de seminţe sau de fructe, precum nucile, alunele de pădure, sâmburii de caise, de dovleac etc. Culturile preferate sunt, totuşi, cele de floarea soarelui, destinate extragerii uleiului bio, dar şi inul.
4.Fructele ecologice, dintre care cele mai căutate la export sunt vişinele, cireşele, nucile, zmeura, dar şi merele, perele, caisele.
5.Strugurii şi produsele de vinificatie au început să fie produse intensiv şi după metode bio. Foarte apreciate sunt vinurile din podgoriile subcarpatice, din Muntenia, dar şi din nordul ţării (zona Baia Mare, Satu Mare), care, în parteneriat cu Domeniile Viticole Franceze au pus la punct viticultura “bio-lunară” (strugurii fiind culeşi şi prelucraţi în raport cu fazele lunii, dupa vechi tradiţii), vinurile Chardonnay, Merlot şi Fetească Neagră, cu gust inconfundabil, deţinând certificarea internaţională ECOCERT.
6.Fructele de pădure, pe care natura autohtonă ni le dăruieşte cu generozitate – afine, mure, măceşe, zmeură, etc.- se vând “ca pâinea caldă” în Europa şi, adeseori, se întorc în Romania, reambalate, iar noi le cumpărăm la preţuri duble sau triple.
7.Legumele bio sunt apreciate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, dar sunt departe de a acoperi cererea, ceea ce şi explică preţurile mari la care sunt comercializate, cele mai cerute fiind roşiile, ardeii (cei roşii, în special), vinetele, cartofii, etc.
8.Ciupercile crude sau uscate câştigă teren şi în agricultura românească, deşi înfiinţarea unor micro-ferme abia în ultimii ani a început să se intensifice, oferind şi avantajul unor profituri rapide, având în vedere că durata unui ciclu de cultură este în jur de 80 de zile.
9.Plantele medicinale şi aromatice, cultivate în sistem ecologic, au devenit deja o afacere de succes şi la noi. Sunt destinate industriei medicamentelor, a suplimentelor alimentare, cât şi în cea a cosmeticelor.
10.Produsele bio nealimentare – textile ecologice (în primul rând, bumbac), produsele naturiste pentru igiena personală, aromoterapie, nu au încă o pondere foarte mare.
Sursa: www.dli.ro
Credite foto: shutterstock.com
