Afacerea cu lavandă. Cum reușește Ioan Iakob să facă profit de pe un hectar cultivat cu ”aurul mov”
agrointeligenta.ro -
Ioan Iakob a fost printre primii cultivatori de lavandă din zona Ocna Mureșului, județul Alba. A început afacerea cu ”aurul mov” după ce și-a dat seama că având posibilitatea de a lua doar o suprafață mică de teren și nefiind mecanizat, singura sa șansă de profit în agricultură era să se orienteze către o cultură profitabilă, dar de nișă. Așa a ajuns să investească în cultura de lavandă!
Cultura de lavandă înființată acum 7 ani
În urmă cu șapte ani, fermierul din județul Alba a achiziționat câteva semințe de lavandă pe care le-a adus din Franța. După mai multe încercări, unele încununate de succes, altele sortite eșecului, Iakob a reușit să-și facă butașii de care avea nevoie pentru a înființa 1,7 hectare de lavandă.
”Am încercat diverse metode de obținere a butașilor din semințe de lavandă: am pus semințele la germinat în seră, în solar și în cele din urmă mi-am dat seama că cel mai bine le merge în câmp deschis, acolo am obținut cel mai mare procent de germinare. Am încercat să plantez semințele toamna și primăvara și cel mai bine a fost în câmp deschis. Acum șapte ani când m-am apucat eu nu prea aveam de unde să mă informez, am mers mai mult pe experiment. Am încercat din pas în pas până am ajuns unde sunt acum. Încă de atunci am mers numai pe soiul Lavandula Angustifolia True sau Vera. Aici unde am pus lavanda am cumpărat terenul cu 2.400 lei pentru 1,7 ha la vremea respectivă”, a declarat pentru Agrointeligența Ioan Iakob, cultivator de lavandă din Ocna Mureș.
6 tone/ha floare verde cu soiul Lavandula Angustifolia True
Anul 2016 a fost unul destul de productiv pentru cultura de lavandă, fermierul din județul Alba reușind să recolteze până acum 6 tone de floare verde pe un hectar, producția care în acest an va fi valorificată pe de o parte către companiile care procesează lavandă, iar o altă parte va fi testată în cadrul distileriei ce urmează să fie amplasată lângă plantație.
”Prima dată am înființat în jur de 4.000 mp și după aceea văzând că îi merge bine am înființa 1,7 ha cu lavandă. Din păcate, după trei ani, mi-a fost inundată o suprafață de 8.000 mp și am pierdut cultură. Am rămas în final cu aproape un hectar de lavandă care anul acesta împlinește șapte ani de la plantare. Anul 2016 a fost destul de bun pentru cultura de lavandă, nu am avut probleme deosebite în cultură. În schimb, în pepinieră, am avut probleme: m-a inundat de două ori, am pierdut aproape toți butașii. Cu toate astea, recolta de flori a fost una foarte bună, încă nu am recoltat totul, dar estimativ cred că avem în jur de 6 tone de floare verde de pe un hectar. În final, după uscare, rămân cam 1,8 tone/ha”, a vorbit cultivatorul de lavandă, despre producția pe care a recoltat-o până acum.
De precizat este faptul că potențialul maxim de producție al culturii de lavandă se atinge în anul al treilea de la plantare, cu condiția că plantele să fie îngrijite corespunzător. Producția pe care o înregistrezi depinde foarte mult de felul în care este îngrijită și întreținută plantația pe parcursul întregii perioade de vegetație.
Cultura de lavandă este certificată ecologic
Încă din 2010, de când a pornit în această aventură cu ”aurul mov”, Ioan Iakob s-a decis să-și certifice ecologic plantația, în speranța ca va obține un preț mai bun la valorificarea florilor.
”Certificarea ecologică presupune multă muncă și dăruire. Nu oricine poate avea o plantație eco de lavandă. Nu poți fi ecologic chiar dacă tot ce faci în plantație de la stropiri și până la îngrășăminte este organic, totul trebuie să fie natural, fără prea multe intervenții. Pentru a fi certificat ecologic trebuie să ai un contract cu un organism acreditat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ca să ajungi pe ecologic, lavanda fiind plantă perenă, trebuie să treci trei ani pe conversie, după conversie treci pe ecologic. Nu stropim cu nimic, plivirile se efectuează manual, dar celelalte lucrări le facem mecanic, avem mașină de recoltat, motocultoare totul pentru a ne ușura munca”, a explicat Iakob, care este diferența dintre o cultură certificată ecologic și una obișnuită.
Mașina de recoltat lavandă a fost achiziționată de fermier cu ajutorul Institutului de Cercetări Mașini Agricole și Alimentare București și a costat în jur de 3.500 de dolari.
Pepinieră de butași de lavandă este certificată ecologic
Pentru a obține un plus de venit de pe urma culturii de lavandă și văzând că se pricepe să obțină material săditor cu un potențial mare de producție, Ioan Iakob a început să investească și în activitatea de obținere și înmulțire a butașilor de lavandă certificați ecologic pentru cei care doresc să-și înființeze propria plantație.
”Am încercat să ne diversificăm puțin activitatea. Văzând în cultură că am plante valoroase, cu potențial de producție ridicat și văzând că pe piață sunt foarte mulți cei care vor să-și înființeze o cultură de lavandă am decis să trecem și pe partea de înmulțire butași. La noi și pepiniera este certificată ecologică, deci pentru cei care doresc să-și înființeze o astfel de cultură în sistem ecologic avem material săditor”, a afirmat fermierul din Ocna Mureș care a și înființat pepieniera eco-lavanda.ro.
Valorificarea lavandei, o mare problemă
Dacă până acum nu au fost probleme deosebite în ceea ce privește valorificarea producției recoltate, înmulțirea numărului de plantații de lavandă face ca prețul pe piață al kilogramului de flori să scadă simțitor.
”Până acum valorificarea s-a făcut către Dacia Plant, către Fares, iar acum pentru că mi-am făcut distilerie, după ce o voi amplasa o să încep să fac și ulei de lavandă. Începând cu anul viitor vrem să începem cu distilarea. Valorificarea rămâne în continuare o problemă majoră la cultura de lavandă, avem doar câteva fabrici care prelucrează lavanda și cu cât e oferta mai mare, ei dau un preț mai mic. Au de unde alege, dacă am fi organizați, uniți să facem un prim pas în acest proces de negociere al prețului sau dacă am reuși să prelucrăm lavanda sub formă de ulei atunci prețul nu ar pune atât de multe probleme cultivatorilor. Totul merge la întâmplare, fiecare se descurcă cum poate, foarte mulți vor renunța la această plantă, pentru că dacă în 2-3 ani nu reușești să scoți investiția nu ai făcut nimic”, a spus cultivatorul de lavandă din Ocna Mureș.
Prețul lavandei în 2016: 10 lei/kg de floare uscată
Având o producție obținută din cultură ecologică Ioan Iakob nu a întâmpinat până acum probleme la valorificare, cu toate acesta prețul obținut nu este unul cu mult mai mare decât cel pe care îl obține un fermier care cultivă lavandă în sistem clasic.
”Este mai căutată floarea de lavandă provenită din cultură ecologică, dar prețul nu este unul cu mult mai ridicat. Nu se pune atât de mult accentul pe ecologic. În general pentru un kilogram de lavandă uscată primesc din partea unei fabrici ce procesează lavandă în jur de 10 lei. În general din 6 tone/ha rămân cam 1,8-1,5 tone de floare uscată”, a vorbit fermierul, despre prețul pe care îl obține pentru recolta de ”aur mov”.
Venit pe hectar de la cultura de lavandă: 4.000 euro
La un calcul simplu, fermierul din Ocna Mureș reușește să obțină din valorificarea florilor uscate de lavandă un venit de 18.000 lei, echivalentul a 4.000 de euro, exploatând un singur hectar cu lavandă. Din această sumă se scad cheltuielile de întreținere, recoltare și uscare a lavandei.
”Mai rămâne și un mic profit. Trebuie să ai un minim de satisfacție pentru munca pe care o depui. Cei care vor să se apuce de lavandă trebuie să știe că această cultură nu îți bagă banii în buzunar. Dacă nu îți place munca e mai bine să nu te apuci de asta. Cultura de lavandă nu îți bagă euro în buzunar, dacă nu lucrezi nu intră nici banii. Nu pot spune că m-am îmbogățit, reușesc anual să ies pe profit. Nu mă scot banii afară din casă, la mine totul se măsoară în pasiunea pe care o depun și mai puțin în profitul pe care îl obțin”, a mai spus producătorul de lavandă.
