Shiitake – Regele ciupercilor face producţie la Gherla

agrointeligenta.ro - 26 martie 2013 08:00

Daniel Molnar (47 de ani), din Gherla, pleacă în fiecare dimineaţă la serviciu, la o firmă care se ocupă de repararea şi întreţinerea motocicletelor. Tot zilnic, după terminarea programului, în loc de odihnă, se suie în maşină şi pleacă la şapte kilometri de locuinţa sa, la ferma de ciuperci.

Cultivă pe tulpini de carpen şi stejar o ciupercă – Shiitake (denumită şi Regele ciupercilor sau Monarhul ciupercilor), rar întâlnită la noi, o ciupercă cu virtuţi terapeutice, provenită din Asia, şi care se regăseşte şi în meniurile marilor restaurante.

Afacere de criză

Cultivatorii de ciuperci Shiitake din România se numără pe degetele de la o mână. Este mai dificil de cultivat şi are o productivitate scăzută comparativ cu alte soiuri de ciuperci. Daniel Molnar este unul dintre puţini cultivatori din România şi a ajuns să producă Shiitake după ce s-a gândit îndelung cum „ar putea face şi altceva decât cei din jurul lui”, într-o perioadă în care criza îi periclita veniturile familiei.

În urmă cu cinci ani, Daniel Molnar şi-a cumpărat o bucată de pământ de 1.500 metri pătraţi în ideea de a-şi construi o cabană de vacanţă. Terenul achiziţionat era unul în pantă, fără o expunere propice pentru agricultură.

Daniel Molnar şi familia sa erau încântaţi că au propria parcelă de teren la ţară şi au unde merge pentru a evada din cotidian.

„Şi eu şi soţia ne-am încăpăţânat să încercăm să facem agricultură pe acest teren, să producem legume şi fructe pentru consumul propriu. Am plantat vreo 40 de pomi fructiferi (meri, peri, cireşi, caişi şi pruni), zmeură, dar şi unele legume. Pe urmă, m-am gândit că trebuie să încerc să fac altceva decât cei din jurul meu. Ideea era să încerc să fac ceva, cu resursele de care dispun (bani puţini, teren mic, lipsă de experienţă în domeniu agricol) şi la final să-mi genereze un venit suplimentar.

M-am gândit la mai multe proiecte interesante: solarii încălzite pentru producţie de zarzavaturi, tomate, fermă de melci, fermă de producere a compostului de râmă (biohumus), ciupercarie clasica-champignion, pleurotus-în spaţiu protejat, producţie de crizanteme, fermă de lipitori, fermă de creşterea găinilor de ouă sau curcani. Aşa am ajuns la Shiitake”, povesteşte Daniel Molnar.

„Am răscolit internetul şi cărţile de specialitate pentru a mă documenta”

Operator în industria lemnului este profesia de bază a lui Daniel Molnar, meserie pe care a practicat-o după terminarea stagiului militar. Spune că a făcut parte dintr-o familie săracă, însă tot timpul a încercat să înveţe lucruri noi. A ajuns să practice croitoria, a câştigat o perioadă bani buni cu aceasta îndeletnicire, şi-a luat maşină nouă, dar a venit criza şi veniturile familiei s-au diminuat. Autodidact convins a învăţat sculptură în lemn, fotografie, ştie să lucreze foarte bine cu computerul.

„Am încercat să mă adaptez situaţiei şi vremurilor! Din vara anului 2010, am început să răscolesc internetul în căutare de idei. Am achiziţionat tot felul de cărţi de specialitate legate de activităţile mai sus menţionate. La un moment dat, în una din cărţile cu ciuperci ale doamnei Ioana Tudor am găsit descrisă varianta de cultură a ciupercilor Pleurotus pe buşteni. Era interesant şi am considerat că o parte însemnată din terenul meu era destul de potrivit pentru aşa ceva. Pădurea e foarte aproape, lemnul relativ ieftin, tehnologia accesibilă posibilităţilor mele. Eram foarte hotărât să demarez în primăvara lui 2011 acţiunea. La un moment dat, la tv, la o emisiune pe teme culinare, mi-a atras atenţia ciuperca Shiitake. Tehnologia de producere a ei pe buşteni era foarte asemănatoare cu cea a Pleurotusului. Faptul că are calităţi gastronomice şi medicinale mult superioare acestuia, plus că nu exista ofertă însemnată pe piaţa noastră m-a determinat să-mi îndrept atenţia spre aceasta. Din acel moment, am stat cu google-ul sute, poate mii de ore căutând informaţie despre Shiitake”, a relatat cultivatorul de ciuperci din Gherla.

Atât soţia, cât şi fiul, student la Politehnică, l-au susţinut pe Daniel Molnar, fie cu traducerea textelor necesare din documentaţie, dar şi cu muncă brută, pentru că cultivarea ciupercii Shiitake pe buşteni este una complicată şi care necesită şi mult efort.

80 de găuri în fiecare buştean

Cultura de ciuperci Shiitake de la Gherla se dezvoltă din 2011 pe 130 de buşteni de carpen şi stejar. Din februarie, încă 300 de buşteni au fost pregătiţi pentru inoculare cu miceliu de Shiitake. Pentru următorii doi ani, ambiţia lui Daniel Molnar este extinderea culturii la 2.000 de buşteni.

„E greu, nu-mi permit să angajez zilieri. Toată munca o fac eu cu soţia, iar fiul ne mai ajută de vineri până luni când vine de la facultate, de la Cluj. Sunt de făcut între 50 şi 80 de găuri în fiecare buştean cu lungimea de 110 centimetri: Apoi se umple cu miceliu şi se sigilează cu ceară. Problema e că doar în acest sezon e indicat a se face această operaţiune.

Buştenii se taie proaspeţi din pădure, în februarie şi se pot inocula până cel târziu la sfârşit de aprilie.După care se stivuiesc suprapuşi la umbră şi/sau la întuneric, se acoperă şi se udă periodic, astfel încât să nu scadă umiditatea din ei sub 30%. În acest fel se va produce incubarea miceliului în buştean. Faza e gata când capetele buşteanului devin albe, împânzite cu un aşa zis mucegai”, spune Daniel Molnar.

Producţie la 6 luni după inoculare

Producţia de ciuperci Shiitake de la Ghela este de un kilogram pe buştean. Nu este o variantă de cultură foarte productivă, dar e mai puţin costisitoare decât varianta de cultură pe rumeguş.

„Produsul final e bio şi, conform manualelor de specialitate, de calitate superioară celui produs pe rumeguş, în mediu controlat”, susţine Daniel Molnar.

Legat de costuri, la 130 de buşteni, cultivatorul de ciuperci din Gherla, a utilizat 30 de litri de miceliu (17 kilograme) – 280 lei; buştenii – 400 lei; 19 kg parafină brută pentru lumânări – 190 lei. Consumul la varianta cu capetele buştenilor ceruite ajunge undeva la 100-150gr/buştean.

„Ceara, deşi nu i-am dat importanţă iniţial, s-a dovedit a fi de luat serios în calcul deoarece dacă se foloseşte ceara de albine, aşa cum sugerează americanii în lucrările lor, costurile sunt mari. Eu am renunţat la ea când am realizat că există un consum destul de însemnat, mai ales că am ceruit şi capetele buştenilor, locurile pe unde umiditatea se elimina cel mai rapid. Am folosit şi folosesc parafina brută pentru lumânări”, a menţionat Daniel Molnar.

Preţul de vânzare al acestui tip de ciupercă e unul destul de ridicat atât la noi, cât şi în lume. Deşi e a doua ciupercă cultivată pe plan mondial, după Champignion, de exemplu, la noi în supermarket-uri ajunge la 78 lei/kg, congelată. La magazinele bio de pe net, preţul variază între 60 şi 100 lei/kg proaspete şi 40 -75 lei/50 grame, deshidratate.

„Eu am reuşit să vând unui italian ce are restaurant în zona Gherla cu 8 euro/kg ciuperci Shiitake proapete. Cantităţi mai mici am reuşit să vând şi cu 45 de lei/kilogram. Problema e că nu am făcut încă publicitate produsului meu. Dar reacţia cunoştinţelor, prietenilor şi rudelor mele cărora le-am oferit ciuperci şi le-au consumat m-au încurajat să dezvolt şi să continui aceasta activitate”, afirmă Daniel Molnar.

Pregătire pentru atestare de produs bio

Ideea de afacere a lui Daniel Molnar are în vedere nu doar extinderea de zece ori a numărului de buşteni cultivaţi ci şi certificarea bio a producţiei de Shiitake. Deja, el a contactat organismul local care se ocupă de certificare a primit toate indicaţiile necesare şi etapele de urmat.

„Nu mi se pare greoaie procedura asta cu certificarea bio, dar vom vedea… Costul anual cu certificarea bio ar fi în cazul meu 210 euro plus tva, iar costurile iniţiale undeva la 120 euro plus tva”, a precizat Daniel Molnar care a inceput deja să construiască o instalaţie de stropiere precum şi o structură de umbrire a culturilor.

Ciuperca superaliment

Ciuperca Shiitake (Lentinus Edodes) este considerată un superaliment, alături de brocoli şi afine. Nu conţine zaharuri, sare şi grăsimi. Este supranumită Regele ciupercilor sau Monarhul ciupercilor. Alte denumiri ale acestei specii de ciuperci sunt: ciuperca parfumată, ciuprca neagră de pădure, ciuperca galbenă de stejar, ciuperca Pădurea Neagră, pâinişoara pestriţă, donku, xiang gu etc.

Ciuperca Shiitake conţine fibre, vitamine din complexul B şi acid folic, vitamina D2, minerale esenţiale precum K, Cu, P, Fe şi seleniu care este un puternic antioxidant. Creşte nativ în Asia (Japonia, China şi Coreea).

Ioana Tudor, doctor inginer în cultivarea ciupercilor, ne-a relatat că, în România, „primele fructificaţii au fost obţinute din Tulpina 505, din Colecţia de macromicete de la Vidra-Ilfov, pe carpen, plop, mesteacan şi fag încă anul 1984”.

Târziu, abia după anul 2000 a existat din nou interes pentru cultivarea acestei ciuperci.

„Datorită virtuţilor ei medicinale se afla pe locul II în lume privind cultura. China produce 40% din producţia mondială de ciuperci printre care şi Shiitake, adica 1.310 tone. Pe locul al doilea este SUA. Virtuţile medicinale sunt numeroase – fortifică imunitatea, este antiviral, antifungic, cardiotonic, hipocolesterolemic, hipoglicemic, hipotensiv, antitumoral. Shiitake poate fi luata în cultură şi în ţara noastră, existând producători de miceliu.

Se poate cultiva de butuci de lemn din speciile foioase (cultură extensivă) sau pe rumeguş de foioase (cultură intensivă). Cultura pe rumeguş este totuşi una mai dficilă. Creşte încet ca miceliu, rumeguşul trebuie sterilizat, iar producţia în general este una mică. La cultura pe buşteni, aceştia rezistă 3-4 ani după care trebuie schimbaţi. Shiitake a fost cultivată prima oară în România în 1984 pe butuci de carpen, plop, mesteacăn, fag, însă în acea vreme nu a existat un interes la nivel central pentru astfel de cultură”, a precizat dr. ing Ioana Tudor.

Totuşi, Ioana Tudor consideră că în viitor, interesul pentru culturile de ciuperci Shiitake va fi unul mai mare.

„În alte ţări vestice, efectele medicinale ale ciupercii Shiitake sunt cunoscute. De asemenea, meniurile marilor restaurante au preparate cu această ciupercă deosebit de gustoasă. Nu va trece mult şi cultivatorii din România vor deveni mai interesaţi de cultivarea ciupercii Shiitake. Eu le recomand celor câţiva cultivatori, dar şi celor care doresc să se apuce de cultivarea ciupercii Shiitake să încheie contracte ferme cu firmele de produse naturiste care în prezent importă acest sortiment din alte ţări, la costuri foarte mari”, a declarat dr. ing Ioana Tudor, specialist în cultura ciupercilor comestibile şi producerea miceliului.