AFACEREA CU LEGUME. Povestea inginerului Constantin Ioniță care a început să producă bio
Gabriela Gimbășanu -
FERMA DE LEGUME BIO – afacerea în care un ialomițean a decis să investească în 2013 după ce înainte a făcut producție în sistem convențional. Trecerea la cultura ecologică a legumelor a însemnat și un avânt neașteptat pentru business-ul său: a semnat cu un mare retailer și ”a prins loc” în Piața Obor din București, unde standul BioValley este singurul de unde poți cumpăra bio.
Constantin Ioniță este inginer agronom de profesie și a cochetat cu legumicultura cu mult timp înainte să termine facultate, ocupându-se tot de cultivarea legumelor, dar pe suprafețe mici. De-a lungul anilor a acumulat experiența necesară pentru a putea face agricultură ecologică de o manieră profesionistă pe cele 16 hectare pe care le lucrează în ferma sa din Valea Măcrișului, din județul Ialomița.
A trecut la agricultura ecologică în 2013
Afacerea proprie a familiei Ioniță în agricultură a început în 2008 când s-au pus bazele unei ferme în localitatea Valea Măcrișului, din județul Ialomița. La început au decis să cultive legume în sistem convențional, dar presiunea pieței controlată de samsari și importurile masive l-au determinat pe Constantin Ioniță să treacă la agricultura ecologică.
”În 2013 am decis să intru într-un proces de reconversie pentru agricultura ecologică, proces ce a durat doi ani, iar în alt treilea an primești certificarea. Eu m-am înscris în august 2013 și în august 2015 am primit certificarea. Este o afacere de familie, dar am și 10 angajați permanenți și 20-30 de zilieri, pentru că în agricultura ecologică este nevoie de multă forță de muncă manuală”, a declarat pentru Agrointeligența Constantin Ioniță, fermierul care produce legume ecologice în localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița.
Fermă bio pe 16 hectare
Potrivit fermierului, trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică nu este chiar dificilă atât timp cât respecți întocmai regulamentul ce se aplică pentru producția bio.
”Trebuie să te înscrii la Direcția Agricolă Județeană cu suprafața pe care o dorești – eu m-am înscris cu toată suprafața, vorbim de 16 hectare. Acum am făcut 8.000 mp de solar și sper să ajung la un hectar de solarii până la sfârșitul anului. Inițial am zis să mă înscriu numai cu solariile, dar apoi am decis să înscriu toată suprafața pentru că era același preț. Problema este că în cei 2 ani de conversie nimeni nu îți consideră produsul ca fiind ecologic, chiar dacă nu folosești nimic și chiar dacă la analize nu găsești nimic. Produsul nu este considerat ecologic în perioada de conversie și nu poate fi valorificat ca atare”, ne-a spus legumicultorul.
Producția ecologică este mai mică cu 30-40%
Produsele ecologice sunt mai scumpe și mai sănătoase decât cele obținute în mod convențional. Această diferență de preț se explică prin faptul că, pe de o parte, producția din agricultura bio este mai mică, iar pe de altă parte costul cu obținerea produselor ecologice este mult mai ridicat.
”Procentual, producția în agricultura ecologică față de cea convențională este cu 30-40% mai mică. În general această diferență este dată de faptul că nu folosim îngrășăminte chimice de sinteză care ar asigura producția cea mai mare. Îngrășămintele pe care le folosesc în agricultura ecologică sunt cele pe bază de alge marine și vermicompost care nu au aceași eficiență ca cele de sinteză. La producțiile mici mai contribuie și faptul că lupta împotriva buruienilor se face manual, cu sapa sau prin folie de mulcire. Buruienile concurează foarte mult plantele de cultură și producția scade. Apoi, combaterea bolilor și dăunătorilor este mult mai restrictivă. Pentru asta există doar produse de combatere a bolilor și dăunătorilor preventive și nu curative. Tocmai de aceea atunci când îți intră boala în cultură sau nu știu ce dăunător trebuie să aștepți și să vezi ce mai rămâne. Așa se explică și costul este mai mare la legumele bio raportat la cel pentru obținerea legumelor convenționale”, a explicat fermierul ialomițean pentru Agrointeligența.
Legumele ecologice se vând în supermarket și la Piața Obor
În urmă cu o săptămână, familia Ioniță a reușit să intre cu legumele ecologice și în Piața Obor, devenind astfel singurul producător de legume bio care vinde direct către consumatori. Aici ajunge însă doar o parte din recoltă pentru că restul este valorificată prin intermediul unui supermarket.
”Am făcut un contract cu un supermarket ce activează în România și colaborez cu ei pentru zece produse. Avem contract încheiat pentru tomate, ardei kapia, vânătă, roșii cherry, salată, dovlecel, ceapă, păstârnac, morcov și varză. În acest moment nu am producție să le dau cât pot ei vinde. O parte din producție se vinde și în Piața Obor. De o săptămână vindem și acolo pentru am încercat să ajungem și acest public dar rezultatele nu sunt atât de mulțumitoare. Suntem cam singurii din Piața Obor care vindem legume bio, oamenii se uită, nu ar fi problema de preț, cât e vorba de suspiciune. Nu le-am putut spune că produsele care se vând de la mine din fermă în supermarket sunt testate lot cu lot. Am certificările ecologice la îndemână și am ceva analize pe care le pot arăta celor interesați. Problema cu suspiciunea există, e greu de combătut,dar oamenii care au o cultură și știu ce e bio nu se uită la preț. Pur și simplu pun mâna și spun câte caserole vor”, ne-a spus fermierul, despre valorificare producției și despre suspiciunile cumpărătorilor din Piața Obor.
Piața legumelor ecologice – încă la început de drum în România
Piața legumelor ecologice în România se află abia la început dar începând cu anul acesta supermarket-urile au nevoie de legume ecologice pe care nu prea au de unde să le achiziționeze.
”Majoritatea celor care sunt certificați ecologic produc cereale și mai puțin legume. În ceea ce privește legumele ecologice, în România suprafețele sunt foarte mici. Cei care au intrat în această nișă au suprafețe foarte mici și un supermarket nu se poate baza pe suprafețele alea, pentru că ei vor cantități. Când m-am apucat de agricultura ecologică am zis să mă axez pe un alt timp de consumator, acel consumator pretențios și care este în permanență atent cu ceea ce mănâncă, am vrut să intru pe un segment de piață mai restrâns și cu o valorificare mai bună a produsului, chiar dacă aici cantitățile obținute sunt mai mici”, a adăugat legumicultorul Ioniță.
În ceea ce privește prețul la care se vând legumele ecologice din ferma BioValley din localitatea Valea Măcrișului legumicultorul ne-a dat câteva exemple: un kilogram de ceapă albă și ceapă roșie este 8 lei – ambalată la caserole de 500 grame, roșiile cherry sunt ambalate la caserole de 250 grame și costă 20 lei kilogramul, respectiv 5 lei caserola, vânăta este 7 lei/kg, ardeiul gras este 8 lei/kg – ambalat la caserole de 500 gr, tomatele sunt la 10 lei/kg.
40.000 euro investiție
De la momentul în care a luat decizia de a trece la agricultura ecologică și până la momentul în care a reușit să încheie un contract ferm cu un mare retailer din România fermierul Ioniță a investit în afacerea de la Valea Măcrișului 40.000 euro.
”Am și linie de ambalare – a fost până la urmă cerința supermarketului care îmi cumpără marfa. Aceștia nu fac ambalare, doar îmi vând marfa. Am investit într-o line de ambalare, am trasabilitatea asigurată pentru toate produsele. Nu poți păcăli – chiar dacă nu vine nimeni să te controleze, sunt analizate produsele lot cu lot, nu te întreabă nimeni de tehnologie, important este rezultatul final. Investiția implicată în trecerea de la convențional la ecologic s-a ridicat la 40.000 euro. În această sumă a fost inclus costul cu solariile, cu linia de ambalare, echipamentele de protecție, vestiarele, sala de mese. Am creat toate condițiile optime pentru a putea livra către supermarket. Totul a fost investiție proprie”, ne-a mărturisit fermierul ialomițean.
Planuri de viitor: fonduri europene pentru construcția de solarii
Chiar dacă până acum întreaga investiție din ferma BioValley a fost suportată din propriu buzunar, pe termen scurt, fermierul este hotărât să apeleze la fondurile europene pentru a-și construi alte solarii care să-l ajute să producă mai mult și cu costuri mai reduse.
”Mi-am propus să accesez fonduri europene, mi s-a făcut un punctaj și a reieșit că pot să accesez 90% nerambursabil. Mă încadrez în măsura 4.1 ”Investiții în exploatații agricole” și sper să apară o sesiune în care să aplic și eu. Banii ar urma să fie investiți în crearea de noi solarii. În agricultura ecologică în câmp e o problemă, față de agricultura în spații protejate unde poți interveni mult mai ușor și mult mai eficient. De asemenea, în solar se poate controla diferența mare de la zi la noapte”, a explicat fermierul necesitatea acestei investiții.
”Sper să reușesc să conving cât mai mulți oameni că a mânca sănătos este esențial pentru sănătatea lor. Îmi doresc să schimb mentalitatea aceea de a cumpăra cantitate, este mai bine să cumperi două kilograme de legume ecologice și știi ce mănânci, decât să cumperi 3 kilograme de legume despre care nu știi mare lucru. Am răbdare să schimb această mentalitatea pentru că nu am ce să fac, dacă am pornit pe acest drum asta trebuie să fac”, a declarat pentru Agrointeligența Constantin Ioniță, fermierul care produce legume ecologice în localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița.
