Fondul Mutual – un vis reînviat de secetă
Gabriela Gimbășanu -
2015. Secetă. 2016. Secetă. Fermierii români se uită cum li se usucă proumbul și floarea-soarelui în câmp după ce de mai bine de două luni nu au văzut picătură de apă căzută din cer. În această situație, Guvernul României se vede nevoit, pentru al doilea an la rând, să pregătească un pachet de despăgubiri pentru culturile afectate de secetă. Bani ce se plătesc de la bugetul de stat în condițiile în care sumele ar putea fi acordate prin PNDR, dar cu un instrument pe care noi nu îl avem: Fondul Mutual!
Cele mai recente declarații ale ministrului agriculturii Achim Irimescu despre înființarea unui Fond Mutual în agricultură arată că însă suntem la nivelul de plan. Legislația care există – în forma actuală, este ambilicată. Cum prima formă a fost un eșec, s-au făcut modificări pe ea și, aparent, problemele ce existau s-au rezolvat.
”Despre Fondul Mutual, într-o discuție pe care am avut-o și la Târgul Frumos, în opinia mea cea mai bună soluție este ca o organizație puternică să aibă această inițiativă. Știți bine că avem o lege, dar nu a funcționat, nu s-a stabilit niciun fond mutual. Modificăm legislația și sigur eu am încurajat LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – n.r.) care s-a asociat cu Romovis și care s-a unit și cu alte asociații să inițieze dânșii această procedură pentru un Fond Mutual. Sigur, trebuie să definitivăm totul, cel puțin zece proiecte de lege am avut în minister în ultima perioadă de discutat. Am schimbat de multe ori. Este clar că într-un an cu secetă, singura soluție, pe lângă sistemul de irigații este un Fond Mutual care oferă șanse mari producătorilor nu doar la secetă, ci și la îngheț târziu, le oferă bonitate în caz de credite și așa mai departe”, a declarat Achim Irimescu după discuțiile avute cu membrii LAPAR și nu numai la Afumați, în județul Ilfov, la o întâlnire la care oaspetele de onoare a fost premierul Dacian Cioloș.
Prin Fondul Mutual, fermierii români vor putea fi protejaţi integral şi de alte riscuri decât cele acoperite de firmele de asigurări, despăgubirile fiind acordate atât din bugetul statului, cât și din contribuțiile membrilor și din resursele Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, care avea prevăzute 200 de milioane de euro pentru a acoperi pagubele din agricultură. Din bugetul european, România a pierdut deja sumele alocate pentru anii ce s-au scurs din exercițiul financiar 2014-2020.
