Sfânta Maria Mare: Tradiții și obiceiuri ce se păstrează și astăzi
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august. În dimineața acestei zile, femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor.
Ciobanii coboara oile de la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcata de cerb și dormitul pe prispă sau în tarnatul casei. De Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori. Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă. În sudul țării se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Perioada dintre cele două Santamarii, Santamaria Mare (15 august) și Santamaria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În aceasta zi erau adunate ultimele plante de leac.
Printre superstiţiile legate de Sfânta Maria Mare se resăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
