Oaia Țurcană, cea mai veche și cunoscută rasă de ovine din România
Oana Timar -
Creșterea oilor din rasa Țurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România. Rasa – supra-denumită și ”Regina Munților”, este stabilă, rezistentă, deloc pretențioasă, oferind producții mixte de lapte, carne și lână, ceea ce au făcut-o să fie foarte populară în satele românești.
În timp ce în ultimii ani, o parte dintre crescători se îndreaptă către rasele de oi specializate fie pe producția de carne, fie pentru cea de lapte, cu originii străine, foarte mulți fermieri rămân consecvenți raselor autentice, românești. Dintre acestea, una dintre cele mai cunoscute și crescute rase în România este Țurcana, în mod special datorită rusticității și adaptabilității remarcabile ale acestei rase, caracteristici care o recomandă spre a fi crescută din zona de câmpie și până în zona de munte. Nu există cioban care să nu aibă măcar câteva exemplare și din această rasă, alături de alte rase românești sau aduse din străinătate.
Varietăți de oi Țurcane
Oaia din rasa Ţurcană este una dintre cele mai populare rase de oi din România și nu numai, iar prin multitudinea de tipuri și populații, distincte între ele şi bine consolidate, poate fi considerată o super rasă de oi. Oaia Țurcană este prezentă în mai multe varietăți și combinații, printre care oaia Ţurcană albă (Bele), oaia Oacheşe, oaia Bucălăi, oi Brezate sau oi Mărcuşe. Dintre acestea cea mai reprezentativă este oaia Ţurcană Bucălaie cu părul de pe faţă şi picioare de culoare castanie spre negru.
Aria de răspândire a Țurcanelor
Oile din clasa Ţurcană Bucălaie sunt cel mai des întâlnite și crescute în județul Hunedoara, prin depresiunea Hațegului. Viteza de răspândire a acestei rase de oi a fost rapidă, astăzi fiind întâlnită în majoritatea regiunilor țării noastre, asta și datorită rezistenței sale la condițiile meteo nefavorabile de la munte (lâna groasă), vitezei de creştere a mieilor şi rezistenţei la boli.
Oaia Brează, este întâlnită mai des în Valea Jiului, posedă o constituție mai delicată iar crescătorii de oi o consideră ca fiind oaia care produce cel mai mult lapte împreună cu Oile Ţurcane Creţe din Caransebeş.
Ţurcana Oacheşă este una dintre cele mai frumoase specii de oi de pe la noi, cu o armonie corporală aparte, de culoare albă, cu un contur închis în jurul ochilor și este cel mai des întâlnită în Haţeg.
Oile Țurcane oferă o producție mixtă de carne, lapte și lână
Datorită însuşirilor ei de rusticitate, rezistenţă şi adaptabilitate sporită, cât şi datorită valoroaselor aptitudini productive rasa Ţurcană este crescută de foarte multi producători români. Însuşirile morfo-productive ale rasei Țurcană sunt: conformaţia corporală alungită – tipică ovinelor cu producţie mixtă – pentru lână, carne şi lapte; constituţie robustă şi o pronunţată mobilitate.
Corpul Țurcanelor este disproporționat, pieptul este strâmb, spinarea ascuțită, pulpa foarte puțin dezvoltată, scheletul mare, cantitatea de carne fiind foarte mică în raport cu greutatea corporală – un alt semn al primitivității rasei. Coada este scurtă și uneori prezintă la bază un depozit de grăsime. Berbecii, ca și oile sunt foarte activi, vioi și rapizi, se pot cățăra cu ușurință pe regiunile cele mai muntoase și pot sări din stâncă în stâncă.
Masculii din rasa Țurcană prezintă coarne bine dezvoltate
Oile nu au coarne deloc sau prezintă două semicercuri cu vârful orientat înainte și în jos; la berbecii, în schimb, coarnele sunt puternice, în formă de spirală, cu vârful orientat în afară, cu o lungime medie de 80-90 cm, care le servesc atât la apărare cât și la atac. Foarte rar pot fi întâlnite exemplare cu patru coarne, două dintre ele fiind foarte puternice, iar celelalte două mai mici și mai fragile, în forma de semicerc orientate de sus în jos și din față în spate, înconjurând urechea animalului.
35-55 kg greutatea la care poate ajunge o Țurcană
Greutatea medie la care pot ajunge oile Țurcane adulte este de 35-55 de kilograme, iar berbecii pot atinge aproape 80 de kilograme. În ceea ce privește îngrășarea și finisarea carcasei, oile Țurcană au nevoie de o cantitate de 40-50 kg de nutrețuri concentrate, în ultima lună de pășunat și 20 kg de fân de cea mai bună calitate.
Această rasă de ovine nu poate fi comparată din punct de vedere al calității carcasei cu speciile specializate pentru producția de carne, însă carnea Țurcanei este foarte apreciată în special de țările arabe, de aceea avem și exporturi destul de importante în acest sector. Chiar dacă consumul de carne de miel este la un nivel destul de scăzut în România, surplusul de producție ajunge în țările arabe, dar și în câteva țări din Europa.
140-160 litri, producția anuală de lapte la oile Țurcane
În ceea ce privește producția de lapte, oile Țurcane pot oferi 140-160 de litri, cu un conținut de grăsime de 7,8% și 5,9% proteină într-o perioadă de lactație de 150-200 de zile. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr -o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg, în timp ce la alte exemplare se poate obține o producție ce depășește 140 litri. Privitor la această producție, în zona montană și aceleași condiții climatice Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia.
Lâna oilor Țurcane este de calitate inferioară
Ceea ce caracterizează această specie este lâna inferioară. Capul, pântecele și picioarele sunt aproape în totalitate lipsite de blană. În rest, corpul este acoperit de o lână sub formă de șuvițele ascuțite, cu o lungime medie de 20-21 cm. Aceste șuvițe sunt compuse din asocierea a doua tipuri de fire, unele lungi, aproape drepte, cu foarte puține ondulații, aspre la pipăit, altele mai scurte, mai subțiri, mai îmbibate de usuc, aflate în partea superioară a șuviței și lungi până la jumătatea acesteia. Firele lungi și groase sunt mai abundente decât celelalte și ele dau forma șuviței.
Cantitatea de lână obținută anual per animal este de 2 până la 3,5 kg și face parte din categoria lânurilor inferioare, finețea firului fiind de 35 microni, tocmai de aceea această lână este folosită în industria textilă.
Regimul de hrană al Țurcanelor
Din punct de vedere al hranei, oile din această rasă nu sunt pretențioase și nici nu au nevoie de cantități prea mari de furaje. Cu toate acestea, se recomandă ca fermierii să ofere oilor Țurcane și un supliment proteic.
Țurcana nu este o specie care să manifeste pretenții deosebite în ceea ce privește hrana, consumând în general 2-3 kg de lucernă sau 3-4 de kg de fân, de pășune. De asemenea, în hrană se mai folosesc și cereale (grâu, porumb, orz). Pe lângă acest lucru este nevoie și de proteine brute, pentru întreținerea oilor, în cazul în care furajele disponibile nu pot acoperi necesarul. Proteina brută poate fi asigurată din făina de soia.
Tot la fel cum are nevoie de mâncare, oile Țurcane au nevoie și de o sursă de apă potabilă care să fie ușor accesibilă animalelor. În ceea ce privește asigurarea necesarului de apă, se recomandă ca o oaie Țurcană să aibă asigurat în jur de 4 litri de apa/zi, în timpul verii, sau de 6 litri/zi, în cazul oilor care alăptează.
Reproducția oilor Țurcane
Ca și perioadă reproducția se realizează septembrie-octombrie, dar anterior acestei perioade oile trebuiesc pregătite pentru montă. Astfel că, timp de 30 de zile are loc pregătirea pentru montă (august-septembrie), care constă în selecționarea oilor care au o producție mai ridicată de lapte și formarea unor turme de 200 de capete. În general perioadă de montă durează 35 de zile (septembrie-octombrie). Pentru reușita procesului este indicat folosirea unui berbec încercător la 60 de oi pentru depistarea oilor și mioarelor aflate în călduri. Pentru monta efectivă se folosește un berbec la fiecare 30 de mioare sau oi. Fiecare berbec încercător sau de reproducție se va folosi 4 zile, după care urmează 4 zile de repaus. Însămânțarea se desfășoară pe durata a două cicluri de călduri. Însămânțarea se desfășoară în mod obișnuit pe pășune.
