Mitul ceții la erbicidat, spulberat de profesorul Ovidiu Ranta: ”Astfel de duze se mai folosesc doar în România și în Africa”
Gabriela Gimbășanu -
Erbicidarea este una dintre cele mai importante lucrări agricole și reprezintă o bucată bună din costurile pe care fermierii le fac an de an pentru culturile agricole. Substanțele folosite la erbicidat și tratamentele aplicate în tehnologie nu sunt deloc ieftine și dacă nu sunt aplicate atunci când trebuie și cum trebuie, fermierul riscă să arunce ”pe fereastră” foarte mulți bani.
Atunci când se face o lucrare de erbicidat, pe lângă condițiile meteo și mașina de erbicidat, este nevoie să se acorde o atenție deosebită duzelor și substanțelor folosite la stropit. Pentru un tratament aplicat corect și eficient se recomandă o viteză a vântului de sub 6 m/sec, o temperatură mai mică de 20°C și o umiditatea relativă a aerului de peste 60%.
Potrivit profesorului Ovidiu Ranta, de la Catedra de mecanizare a USAMV Cluj-Napoca, alegerea duzei este la fel de importantă ca alegerea soluție. Nu mai sunt recomandate a fi utilizate duzele care produc stropi foarte fini, ci acele duze care produc picături mai mari de 100 microni. Astfel, o picătură care are 100 de microni este transportată cinci metri la o viteză a vântului de 3 m/sec, în timp ce o picătură care are 20 de microni este dusă de vânt până la 125 metri. Picăturile foarte mici la pulverizare înseamnă poluare și tratament ineficient.
Efectul de ”ceață” nu mai este recomandat la aplicarea tratamentelor
Dacă în urmă cu 25 de ani cele mai căutate modele de duze pentru mașina de erbicidat erau cele care produceau un efect de ceață la aplicarea substanțelor, astăzi, odată cu evoluția produsele este indicată folosirea unor duze cu picături cât mai mari. O picătură de mici dimensiuni se evaporă foarte repede, în schimb, o picătură mai mare își atinge scopul pentru care a fost creată.
”Duzele ies din fabrică cu un coeficient de variație a distribuției de aproximativ 5%, diferența între duze nu trebuie să fie mai mare de 5%, dacă crește această diferență de până la 10%, mașina nu corespunde și duzele trebuie schimbate(…). Picăturile la erbicidat trebuie să fie cât mai mari, partea cu picături fine nu mai este de actualitate. Acea teorie că trebuie să fie picăturile sub formă de ceață a apus în urmă cu 25 de ani, pentru că acea ceață, la vremea respectivă în anii 70-80, gradul de toxicitate al substanțelor era foarte mare, se aplicau cantități foarte mari, iar efectul era realizat chiar dacă apărea fenomenul de derivă și de evaporare. O picătură de soluție care are diametrul sub 100 de microni trăiește 12 secunde și îi ia 22 de secunde ca să ajungă pe sol. Dacă umiditatea relativă este mai mică de 60% și temperatura mai mare de 25°C, picătura se evaporă”, ne-a explicat profesorul Ranta.
”Avem duze convenționale, care fac acea ceață și care nu se mai utilizează astăzi nicăieri decât în România, în unele zone, și în Africa – nu e glumă. Apoi avem varianta de duze cu injecție de aer și varianta de compromis – un pic mai scurtă care fac aspirație de aer și ies bule de soluție cu aer in interior și care se duc direct pe suprafața țintă și când ajung acolo se sparg și se întind ca și bule de săpun și acoperă foarte bine suprafața foliară”, a mai spus specialistul.
Nu mai este nevoie de o acoperire de 100%
În opinia profesorului universitar Ovidiu Ranta, datorită evoluției substanțelor fitosanitare de stropit nu mai este nevoie de o acoperire de 100% a foliajului pentru că discutăm de erbicide de contact: când este realizat contactul și soluția intră în sistem, iar efectul este realizat. În urmă cu câțiva ani nu se realiza contactul imediat și era nevoie de o acoperire de 100%, făcută de picăturile fine. Lucrurile au evoluat și în prezent cele mai căutate duze sunt cele care produc picături mari și care nu permit evaporarea substanței.
”Referitor la mărimea duzelor, vedeți că scrie 0,3. Știți ce înseamnă acest 0,3? Este o informație care s-a propagat în toată România de 40 de ani și este foarte falsă: 0,3 înseamnă debitul de soluție pe minut, exprimat în zecimi de galoane. Adică dacă am duză 0,3, prin ea îmi curg 0,3 galoane la o presiune de 2,8 bari. Duză de 0,4 îmi curg 0,4 galoane. Standardizarea internațională se face inclusiv pe culori: la orice firmă, producător, duzele albastre cu 0,3,cele roșii sunt 0,4, galbene sunt 0,2. Cam acestea sunt cele mai uzuale, dar pot să meargă până la 0,6 sau duze pentru fertilizarea lichidă, care merg până la dimensiuni mai mari. (…) De reținut, astfel, că acel 0,3 nu este diametrul orificiului, așa cum crede toată lumea – este debitul de soluție”, a subliniat Ovidiu Ranta.
Alegerea corectă a duzei reduce deriva
Partea de tratamente fitosanitare este o zonă în care se investesc foarte mulți bani. Prin mașinile de tratamente fitosanitare curg cele mai mari sume de bani care se investesc anual în cultură. Agricultura nu este farmacie, dar în cazul tratamentelor fitosanitare putem spune că vorbim de o farmacie pentru plante.
”Dacă vă gândiți la o duză convențională, să facem un calcul simplu și să presupunem că printr-o duză curg 100 euro, dacă aveți duza corect aleasă 80-90 euro ajung pe suprafața țintă și 10 euro sunt evaporați. Altfel, dacă nu alegeți duza corectă 80 de euro se evaporă și 20 de euro se duc pe suprafața țintă. După care vine reversul medaliei și spuneți că produsele fitosanitare nu au efect, produsele au efect, dar aplicarea a fost defectuoasă. Pentru a avea un tratament de succes și pentru a duce soluția acolo unde este cazul, unde este nevoie trebuie să reducem deriva, adică transportul lateral al particulelor, să reducem contaminarea solului și să optimizăm consumurile”, ne-a explicat Ovidiu Ranta, profesor universitar la Catedra de mecanizare a USAMV Cluj-Napoca și singurul român care face parte din Comisia de Inovații DLG Germania.
Se recomandă duzele cu injecție de aer
Potrivit prof. Ovidiu Ranta, cu excepția acestor duze convenționale care încă se mai folosesc în România și care nu aduc efectele dorite, mai sunt duzele cu injecție de aer și o variantă de compromis, niște duze cu circulație de aer, care iau aerul, îl introduc în picătura de soluție și aceasta ajunge mai repede pe sol și distribuie soluție exact ca o bulă de săpun, oferind o acoperire foarte bună.
”Tocmai de aceea au apărut duze mai lungi, cu injecție de aer. Duzele se notează cu majuscule, astfel ID – înseamnă duză cu injecție de aer, urmat de cifre, de exemplu 120 – reprezintă unghiul pe care îl face jetul la ieșire din duză. Acest unghi este important, pentru că în funcție de el se alege înălțimea rampei față de suprafața țintă, pentru că putem face tratament la sol, la tulpină, la frunze, la spic, totul în funcție de natura materialului distribuit. Standard se merge pe o înălțime de 50 cm, dar sunt situații în care avem nevoie de înălțime mai mare de 60 cm și atunci trebuie să avem unghi mărit sau o înălțime mai mică și atunci trebuie să avem unghiul micșorat”, a explicat profesorul universitar de la Catedra de mecanizare a USAMV Cluj-Napoca. El a arătat că în general sunt duze cu unghi de 110, se folosesc și cele cu unghi de 120, putându-se merge până la un unghi de 140.
Tipul duzei, mărimea ei și materialul din care este confecționată
La aplicarea tratamentelor în cultură, pe lângă reglajele care se fac la mașina de erbicidat este foarte important ce tip de duză alegi, ce mărime are duza respectivă și care este materialul din care este confecționată.
”În ceea ce privește materialul, mai demult aveam alama, nu se mai folosește acum acest tip de material, acum avem materialul plastic, inoxul și mai nou materialul ceramic. Materialul plastic este cel mai larg utilizat, dar are durata de viață cea mai scurtă, care este influențată de proprietățile apei. Duritatea apei este foarte importantă, pentru că aceasta lucrează ca și șmirghelul la duze. Dacă avem duze din material plastic și apă dură, șansa de uzură este de trei ori mai mare. Tocmai de aceea au apărut duzele ceramice, care sunt de două ori mai scumpe decât cele din plastic dar au o durată de viață de trei ori mai mare”, a explicat profesorului Ovidiu Ranta.
Noutăți de la Hanovra: duza din ceramică cu dublu jet de aer
Acest tip de duză, spre deosebire de cea din material plastic, asigură o acoperire de 100% a foliajului plantei, acoperire ce este asigurată de jetul dublu de aer care permite distribuirea substanței din toate unghiurile.
”Duza nouă, din material ceramic și cu dublu jet de aer, care a primit medalie de argint la Hanovra este foarte utilă în fermă. Jetul dublu de aer permite acoperirea completă a plantei și din față și din spate. Acesta este mare avantaj al duzelor cu jet dublu. Duzele twin s-au dezvoltat în așa fel încât să permită jeturi diferite pe debite și unghiuri diferite de aplicare. O astfel de duză are în față un unghi de 120°, cel din spate de 90°, în timp ce cel din față asigură 60% volum, iar cel din spate numai 40%, totul pentru o acoperire cât mai uniformă a întregului foliaj”, ne-a vorbit profesorul Ranta, despre duza care a stârnit și interesul fermierilor români.
Duze recomandate pentru exploatațiile mari și mici
Pentru exploatațiile profesionale care au nevoie de intervenție rapidă și timp îndelungat este nevoie de echiparea mașinilor de stropit cu duze de tip profi, de generația a treia, cu vârf din plastic sau vârf ceramic, în schimb pentru exploatațiile mici sunt suficiente duzele standard.
”Cu duze tip profi putem lucra de la ora 15:00, toată noaptea până la ora 13:00 a doua zi, cu atenționarea că nu se poate lucra între ora 13:00 și 15:00 când avem temperatura cea mai ridicată și umiditatea cea mai scăzută. Aceste duze lucrează la presiuni de până la 8 bari, dar sunt mai indicate a fi folosite la presiunea de 5 bari. La o viteză a vântului de 6 m/sec și o viteză de lucru de până la 12 km/h se reduce deriva cu până la 90% utilizând aceste duze special concepute pentru fermele profesionale, de mari dimensiuni. A doua variantă ar fi duzele de aer cu jet dublu simetric. Pentru exploatațiile mici se folosesc duzele standard cu care putem stropi de la ora 17:00 până a doua zi la 10:00 dimineața, duze care funcționează la o presiune de 2 bari, la o viteză a vântului de 3 m/sec și la o viteză de deplasare de 6-7 km/h”, ne-a explicat Ovidiu Ranta, profesor universitar la Catedra de mecanizare a USAMV Cluj-Napoca și singurul român care face parte din Comisia de Inovații DLG Germania.
