• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce producție de porumb la hectar se așteaptă în Insula Mare a Brăilei în 2016

    Gabriela Gimbășanu -

    Insula Mare a Brăilei – locul unde performanța și tehnologia fac casă bună! În această zonă agricolă, inginerul Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost, lucrează peste 57.000 de hectare din care 10.000 de hectare cultivate cu porumb. Cultura de porumb este irigată în întregime, iar pentru anul 2016 aici se estimează o producție de peste 12 tone/ha cu hibrizii Pioneer și Dekalb – Monsanto. 

    Fiind prezent la Ziua Porumbului 2016, pe 8 septembrie, specialistul din IMB a remarcat performanța hibrizilor cultivați în județul Ialomița, la neirigat. Ing. Buzdugan a lăudat organizarea lui Nicolae Sitaru, fermierul care a găzduit ediția a-VII-a a acestui eveniment etalon pentru cultura de porumb.

    Ziua Porumbului, o zi minunată și o organizare impecabilă. Prezența ministrului Agriculturii îi onorează pe cultivatorii de porumb din această țară, având în vedere că eu spun că porumbul este o cultură națională și pentru că se cultivă pe o suprafață însemnată, nu pentru că își are originea aici, ci pentru că se cultivă pe cea mai mare suprafață. Peste 2,5 milioane de hectare, înseamnă că este cultura noastră, a românilor. Loturile de porumb de aici arată neașteptat de bine. Am fost în Fundulea și am văzut niște loturi de porumb și am fost dezamăgit: porumbul era foarte afectat de secetă, în condiții de neirigat. Aici tot la neirigat a fost cultivat porumbul, dar arată foarte bine”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost.

    Estimează o producție medie de peste 12 tone/ha la porumb

    Din cele peste 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, 10.000 de hectare sunt cultivate cu porumb, o cultură pentru care an de an se alocă o sumă însemnată pentru investiții în tehnologie. În insulă, porumbul se cultivă la irigat și se merge pe hibrizi tardivi, din grupa FAO 600 și peste 600, de la companiile Monsanto și Pioneer.

    Cultivăm 10.000 de hectare cu porumb la irigat, din această suprafață 70% este irigată integral, asta pentru că udăm în cercuri. Udatul cu pivoții, în această formă circulară, lasă zone cam de 30% neirigate. Făcând media din zona neirigată cu cele din zona irigată vom depăși 12 tone/ha. În general, hibrizii cultivați la Agricost sunt jumătate de la Pioneer și jumătate de la Monsanto, dar avem și pe grupa de hibrizi timpurii și semitimpurii, numai pe suprafețe mici. Cultivând porumbul la irigat valorificăm cel mai bine hibrizii din grupele de maturitate tardive, grupa FAO 600 și peste 600, ceea ce face ca recoltarea să se facă mai târziu, spre sfârșitul lunii septembrie”, ne-a spus specialistul de la Agricost.

    O producție de 10 tone/ha la porumb aduce pierderi în IMB

    O producție de 10 tone/ha pentru cei mai mulți dintre fermieri înseamnă profit, însă la Insula Mare a Brăilei, o astfel de producție nu justifică cheltuielile care se fac cu înființarea și întreținerea culturii. Din costul tehnologiei de cultură, o sumă importantă este alocată pentru irigarea porumbului, ceea ce face ca o producție de numai 10 tone/ha să nu reprezintă decât acoperirea cheltuielilor în IMB.

    Am văzut producții bune obținute aici, dar noi trebuie să obținem o producție mai mare de 10 tone/ha la porumb pentru că altfel nu se justifică costurile cu irigațiile și cu tehnologia pe care o aplicăm. Dacă facem producția maximă obținută aici am intra în pierdere. La 10 tone/ha suntem în pierdere având în vedere costurile pe care le avem cu irigatul, cu amortizarea sistemului de irigat. Noi am reconstruit sistemul de irigat. Așa cum spuneam, trebuie să aplicăm o tehnologie de conservare a apei în sol, acolo unde nu ai apă prin irigații. Trebuie să valorifici fiecare picătură de apă și genetic, prin hibrizi rezistenți la secetă și să aplici o tehnologie în care apa să rămână în sol”, a explicat Lucian Buzdugan.

    Combaterea rozătoarelor cu răpitorii lor naturali

    Cultura de porumb s-a confruntat de-a lungul timpului cu rozătoarele care se bucurau de roadele bogate din Insula Mare a Brăilei. Cu timpul, specialistul de la insulă s-a decis să aplice o tehnologie care a dat roade în Germania: combaterea rozătoarelor cu prădători lor naturali.

    În ceea ce privește combaterea rozătoarelor din cultură, noi aplicăm o metodă pe care am văzut-o în Germania, acela de a asigura condiții de creștere și înmulțire a uliilor, a răpitorilor care având în vedere ritmul de înmulțire extraordinar, prin faptul că acesta consumă câțiva șoareci în primăvară te scutește de câteva mii de șoareci în toamnă”, a adăugat fermierul.


    Te-ar mai putea interesa

    Prețul grâului și porumbului de pe stoc și din noua recoltă în portul Constanța Drumurile intens circulate din Portul Constanța – astfaltate în următoarea perioadă Cine profită de prețul mic al cerealelor. Achiziții masive de porumb și orz în ultimele săptămâni

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte