Povestea fermierului sucevean căruia gunoiul de grajd i-a blocat cererea de plată
Roxana Dobre -Fermieri care încă nu au subvenția în cont! Pe zi ce trece apar cazuri noi ale producătorilor agricoli care nu au încasat sumele ce li se cuvin din plățile APIA deoarece modulul care face posibilă plata banilor este blocat sau are nevoie de modificări. Este și cazul lui Mihai Canișag din Pojorâta, județul Suceava, căruia APIA nu i-a plătit nici un leu din cauză că deodamdată nu este implementat programul care sa permita justificarea unei erori pe care dosarul fermierului a avut-o. Mai grav este însă că funcționarii APIA ridică din umeri când fermierul îi întreabă când se va rezolva problema.
A privit cu speranță promisiunile APIA care a anunțat că o să achite banii fermierilor până la finele lunii septembrie dar o eroare a modului de plăți îl lasă momentan fără bani pe un fermier din Suceava. Problema crescătorului de vaci, care deține 48 de animale din rasa Charolaise, a pornit în momentul în care sistemul cu care lucrează APIA nu putea să ”citească” cele două exploatații trecute la plată pe numele fermierului.
”Eu am avut două exploatații, una pe persoană fizică și alta pe persoană fizică autorizată, adică prima pe CNP și a doua pe CUI pentru a înțelege toată lumea despre ce este vorba. Prima dată am fost la APIA pentru că nu sistemul nu putea să mă ”citească”. Am unit cele două exploatații și am crezut că treaba este rezolvată astfel încât să pot să îmi primesc banii mai ales că nu am avut probleme de eligibilitate sau alte necazuri la dosar”, și-a început fermierul ”aventura” pe care o are cu agenția de plăți.
Încercările au început de abia după ce ambele exploatații ale crescătorului de vaci de carne au fost unite în una singură deoarece APIA a considerat că în acest caz ferma lui Mihai Canișag depășește cantitatea maximă de azot care este admisă pe UMV.
”După ce au reușit într-un final să facă sistemul să îmi ”citească” exploatația am început să aștept banii. Am mers la APIA să văd ce se întâmplă iar atunci mi s-a comunicat că dosarul meu este din nou blocat. Ce se întâmplă? Deocamdată nu mi se poate face plata deoarece nu s-a implementat încă pe producție funcționalitatea referitoare la generarea notificării privind situația de depășire de azot fără depășirea UVM-urilor. Adică pe scurt am mai multe animale și chiar dacă nu depășesc încărcătura la hectar când se calculează cantitatea de bălegar de la vaci se consideră că am pus prea mult gunoi pe teren și deci s-a depășit cantitatea de azot/ha. Eu am vândut cu factura gunoi, deci am dovada că nu am împrăștiat gunoiul în totalitate pe terenul meu dar ei spun că momentan nu se poate opera modificarea în sistem. Din nou acesta nu poate să ”citească” schimbarea iar plata subvenției devine tot mai îndepărtată. Pentru campania 2015 nu am încasat niciun leu pentru zootehnie”, mai povestește fermierul din Suceava. Situația pare absurdă cu atât mai mult cu cât fermierul nu a avut pe terenurile sale vreun control de la agenția de plăți astfel încât să se constante că a încălcat în vreun fel regulile impuse de APIA.
Erorile care îi costă scump pe fermieri
Orice eroare pe care sistemul o generează pe dosare înseamnă timp în plus până la autorizare la plată. Ori fermierii nu mai au timp! Fiecare zi de întârziere înseamnă furaje cumpărate mai scump, creditori care bat la ușă sau împrumuturi care nu mai pot fi rambursare. ”Banca nu ține cont de erorile care vin de la APIA și nici că sistemul nu ”citește” modificările. Eu am trei credite iar ratele bat la ușă. Împrumutăm bani de unde putem iar furajele dacă nu le cumpărăm la momentul potrivit le luăm după aceea și la prețuri de trei ori mai mari”, mai spune fermierul sucevean.
Împrăștierea necorespunzătoare a gunoiului de grajd vă poate lăsa fără subvenție
Exemplul lui Mihai Canișag trebuie reținut și de alți fermieri pentru că o mică eroare legată de împrăștierea gunoiului de grajd se poate lăsa cu penalizări pe dosarul înscris la plata subvenției. Penalizarea poate fi aplicată în urma controalelor efectuate de APIA pe baza aplicării normelor de ecocondiționalitate. Astfel, categoria unde este inclusă împrăștierea gunoiului de grajd este SMR 1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, care face parte din normele de ecocondiționalitate pe care fiecare fermier care cere subvenție de la APIA trebuie să le îndeplinească.
Ce trebuie să rețineți? Pentru a nu încălca normele de ecocondiționalitate, la fertilizarea terenului agricol nu trebuie să depăşiți cantitatea de 170 kg azot/ha în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmați un plan de fertilizare simplificat, conform modelului de mai jos, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol.
Plan de fertilizare 2016 (model simplificat)
Cantităţile de îngrăşăminte organice care se pot aplica anual la hectar depind de cultură, de gradul de descompunere, textura solului şi de alţi factori zonali/locali.
Cantitatea maximă se va aplica atunci când:
– se utilizează bălegar puţin fermentat;
– se administrează pe soluri grele;
– se aplică la culturi cu perioadă lungă de vegetaţie;
– se aplică în zone cu nivel ridicat de precipitaţii.
În plus, fermierii trebuie să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole. Astfel, este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale în perioadele în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse sau când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare, precum şi în perioada cuprinsă între apariţia primului şi ultimului îngheţ, sau în afara fazelor de vegetaţie activă a plantelor.
Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale (colective). Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele acordului de mediu eliberat pentru ferma respectivă.Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare individuală nu există sau nu oferă suficientă siguranţă, sau unde este necesară co-procesarea unor cantităţi mari de reziduuri organice menajere.
Foarte important! Dacă vindeți gunoiul de grajd trebuie să o faceți neapărat cu factură și să păstrați documentul pentru prezentare în cazul unul control de la APIA.
Atenție! Dacă gravitatea e mare pe ecoconditionalitate, afectează toate schemele de plată! Sancțiunile pot fi de la cele mai ușoare la cele mai grave pentru fermieri. Acestea se stabilesc ţinând cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate: amploarea, gravitatea, persistenţa şi repetarea nconformităţii, precum şi de faptul dacă nerespectarea este urmare a neglijenţei sau acţiunii intenţionate a fermierului.
Amploarea (extinderea) unui caz de neconformitate este determinată ţinând cont, în special, de impactul neconformităţii, care poate fi extins şi la alte exploataţii sau limitat la exploataţia respectivă. Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acestuia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau standardului în cauză. Persistenţa unui caz de neconformitate se referă la durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformitatăţii, precum şi la posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile.
Repetiţia presupune nerespectarea aceleaşi norme, cerinţe sau standard de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani consecutivi, cu condiţia ca fermierul să fi fost informat despre cazul precedent de nerespectare, iar acesta să fi avut posibilitatea, după caz, de a lua măsurile necesare pentru a remedia situaţia.
În cazul în care neconformitatea se datorează „neglijenţei” fermierului, adică unor greşeli neintenţionate comise de acesta, procentul reducerii este de maximum 5 %, iar în caz de neconformitate repetată, de maximum 15 %, în funcţie de gravitatea, amploarea şi persistenţa consecinţelor neconformităţii!
În cazul unei neconformităţi deliberate (intenţie), procentul reducerii este de minimum 20% şi se poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor şi se poate aplica pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici. Prin urmare, autorul (fermierul) cunoaşte că fapta sa este urmată de o sancţiune şi totuşi o înfăptuieşte. Intenţia poate fi apreciată/încadrată de către inspectorul de teren, urmare a constatărilor din teren şi/sau de către funcţionarul APIA, responsabil cu instrumentarea cererii de plată, la controlul administrativ al cererii de plată.