Strategie pentru un profit mai mare. Cât costă depozitarea privată a cerealelor
Gabriela Gimbășanu -
Depozitarea privată a cerealelor! Singura soluției pe care o au la dispoziție fermierii mici și mijlocii pentru a lupta împotriva prețurilor mici pe care le primesc pentru producțiile agricole în perioada de recoltare.
Nici anul 2016 nu a făcut excepție față de alți ani, astfel că în perioada de recoltare grâul se vindea la un preț de 121 euro/tonă, în timp ce acum prețul înregistrează o ușoară creștere, ajungând la 130-136 euro/tonă în funcție de zona agricolă de unde se cumpără. Aceeași situație se anunță și la porumb, care se cumpără acum de pe piață la 120-130 euro/tonă, dar sunt speranțe ca prețul să mai crească în lunile ce vor urma.
În mod vizibil, odată depășită perioada critică de la recoltare, prețul la cereale își revine încet, încet. Cu toate astea, fără o Bursă a Cerealelor și mereu la mâna traderilor, cei care fac agricultură în România primesc cele mai mici prețuri din Europa pentru cereale, lucru care are legătură și cu de faptul că suntem situația în imediata vecinătate a celor mai mari producători de cereale: Rusia și Ucraina.
Singurul mecanism pe care îl pot utiliza fermierii care nu au spații de depozitare, ca răspuns la prețurile mici, îl reprezintă stocarea privată la terți. Potrivit președintelui Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru, depozitarea privată este o măsură bună pentru fermierul mic și mijlociu care nu își permite să investească într-un siloz al cărui cost poate să depășească și un milion de euro.
”Depozitarea privată a cerealelor poate fi un mecanism bun pentru fermierul mediu. Acest tip de depozitare îi permite fermierului mic și mediu să nu mai vândă la recoltare, când prețul la cereale, fie că vorbim de grâu sau de porumb, este situat la cel mai scăzut nivel. Ținând cont de specificitatea spațiilor de depozitare din România, în care toate marile depozite au ajuns pe mâna traderilor de cereale, trebuie să vedem care sunt capacitățile de depozitare pe care fermierii le-au făcut în ultimul timp prin fondurile europene. Depozitarea privată este o măsură foarte bună pentru fermierul mic și mijlociu care nu dispune de spații corespunzătoare pentru depozitarea cerealelor”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.
Depozitarea privată îți poate asigura un preț mai mare cu 30-40 euro/tonă
Depozitarea privată în România reprezintă o zonă care s-a dezvoltat de-a lungul anilor și datorită investițiilor efectuate prin fonduri europene. Costurile cu depozitarea privată nu sunt atât de mari și pot fi recuperate ușor prin plusul pe care îl primești prin vânzarea cerealelor în momentul în care în piață se înregistrează prețul cel mai mare.
”Această depozitare te ajută să obții un preț și cu 30-40 euro mai mare. De exemplu la porumb, astăzi discutăm de un preț de aproximativ 120 euro/tonă, în condițiile în care peste 2-3 luni prețul porumbului are șanse să crească cu 30-40 euro/tonă. Gândiți-vă cât de mult pierde un fermier care nu utilizează acest mecanism. Sunt foarte mulți cei care nu apelează la depozitarea privată, nu pentru că nu vor, ci pentru că fermierul mic și cel mijlociu este decapitalizat și trebuie să vândă rapid producția pentru a-și plăti inputurile achiziționate”, ne-a explicat liderul fermierilor.
1,5-2 euro/tonă pe lună- costul depozitării
Pentru o tonă de grâu sau de porumb, la stocarea privată achiți un cost de 1,5-2 euro/tona pe lună, la care se mai adaugă, după caz, costul cu recepția, manipularea și livrarea cantității depozitate.
”În condițiile anului acesta, atât porumbul, cât și grâul au fost recoltat la umiditate mică, pentru că seceta a uscat cerealele, astfel cheltuielile cu depozitarea privată s-au redus substanțial. În acest fel, cerealele au putut fi depozitate fără a mai exista costul suplimentar de uscare a boabelor. A fost achitată suplimentar condiționarea cerealelor pentru care s-a solicitat depozitare. Vorbim de cheltuieli de 1,5-2 euro pe tonă, costul cu depozitarea, la care se mai adaugă recepția, manipularea și livrarea în cazul în care depozitul respectiv asigură și aceste servicii. Pentru transportul cerealelor ce urmează a fi depozitate, în general se folosește dotarea din fermă. Acum toți fermierii și-au pus la punct un parc de utilaje cu care să transporte din câmp, în fermă și mai departe către locul de depozitare. În orice caz costurile sunt mult mai mici, decât plusul pe care îl încasează fermierul după depozitare”, a adăugat fermierul.
Perioada de depozitare nu prea suferă modificări
În general cei care fac depozitarea privată merg pe contracte certe în care fermierul care alege să-și depoziteze marfa optează pentru o perioadă clară, cuprinsă în general între 6 și 8 luni. În cele mai multe cazuri această perioadă nu poate suferi modificări, tocmai de aceea este important ca fermierul să aleagă perioada de depozitare în funcție de prognozele care se fac cu privire la evoluția prețului în perioada imediat următoare.
Potrivit președintelui Federației Naționale Pro Agro, măsura depozitării private este atractivă pentru fermier și ar fi fost și mai atractivă dacă ar fi fost permisă în acest an eliberarea certificatelor de depozit, care le-ar permite fermierilor să-și ia credite, oferind drept garanție cerealele din depozit.
Seceta i-a făcut pe fermieri să nu se mai gândească la stocare
Anul agricol dificil, dar și condițiile meteo agresive care au calamitat mai bine de un milion de hectare i-au făcut pe fermieri să renunțe la stocare, cel puțin cei mici și mijlocii care au preferat să-și vândă recolta pentru a-și achita inputurile achiziționate.
”Din păcate, ferma de familie este foarte vulnerabilă și a fost nevoită să vândă marfa produsă la recoltare, pentru a-și achita inputurile. În condițiile în care vorbim de aproape un milion de hectare calamitate din cauza secetei, nu cred că mulți s-au mai gândit și la stocare. Cu toate astea cred că fermierii mari, care dețin spații de depozitare suficiente, chiar și fără acest instrument- certificat de depozit, au ales să-și depoziteze producția în așteptarea unui preț mai bun”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.
