• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Interviu cu ministrul Achim Irimescu la „Sărbătoarea Crescătorilor de Ovine – Țurcana, regina munților”. Ce impact a avut turul său de promovare a intereselor oierilor români în Orientul Mijlociu

    Daniel Befu -

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a fost prezent la „Sărbătoarea Crescătorilor de Ovine – Țurcana, regina munților- ediția a 12-a”, eveniment organizat de Dumitru Andreșoi, cel mai mare crescător de oi din România, cu efective de 45.000 de capete, împărțite în aproximativ 30 de turme pe ”mai toți” munții României. Dincolo de imaginea protocolară care dă bine pentru orice eveniment de profil, Achim Irimescu e o prezență care practic validează munca oierilor din Munții Orăștiei-de pe meleagurile Hunedoara, crescători care, cu încăpățânare au ameliorat țurcana, cea mai exportată rasă de oaie din România.

    achim-irimescu-ministrul-agriculturii
    Înainte de a participa la Sărbătoarea Oierilor, ministrul Irimescu a vizitat ruinele cetății Sarmizegetusa (foto: Daniel Befu/Agrointeligenta)

    Achim Irimescu a acordat un interviu revistei Agrointeligența, în care explică scopul turului de forță pe care l-a făcut în Orientul Mijlociu pentru a promova interesele crescătorilor de oi din țara noastră, precum și care sunt direcțiile pe care oierii ar trebui să parieze, pentru deschiderea de noi piețe, neabordate până acum, dar cu potențial ridicat de profit.

    De ce-ați venit tocmai de la București la Sărbătoarea Oilor Țurcană și care sunt măsurile de sprijin pentru crescătorii de ovine, măsuri din mandatul dumneavoastră?

    Am venit la evenimentul care se organizează de către domnul Andreșoi, unde se adună anual sute, dacă nu mii, de crescători de ovine. Foarte important legat de acest eveniment e că crescătorii noștri au înțeles un lucru: calitatea este esențială și iată că s-a ajuns la țurcană, care este rasă tradițională românească, de la 35-40 de kilograme, cum e trecută în manuale, la 80 de kilograme și berbeci de 120-140 kg. Asta demonstrează faptul că ai noștri crescătorii nu sunt acei ciobani la care se făcea referire pe vremuri că sunt cu cultură puțină și știință și mai puțină și că într-adevăr au făcut și ei saltul în ultimii ani și că au cu ce să se prezinte. Foarte important, cred eu, că în contextul în care piața e tot mai pretențioasă, producătorii români reușesc să se alinieze. De aceea noi, ca autoritatăți guvernamentale, trebuie să ne luptăm să le asigurăm o piață foarte bună. În acest sens am avut o vizită în Iordania și am redeschis comerțul cu ovine. Am exportat deja 1,1 milioane de miei anul acesta. Sper să ajungem la 1,3 milioane până la finalul anului.

    De ce spuneți ”am redeschis”?

    Pentru că în contextul în care cerințele internaționale vizează impactul scrapie, 2015 a fost un an dificil. La noi au fost anul trecut 26 de județe afectate de scrapie. Anul acesta a mai rămas un singur județ și și acest județ sperăm ca în curând să eliminăm scrapia de acolo și chiar vom merge pe măsuri care să preîntâmpine de aici înainte apariția acestei boli. Acum trei săptămâni ministrul omolog din Iordania a dorit să ne întoarcă vizita. Am mers împreună cu delegația iordaniană la diverse obiective prin țară și ministrul a fost foarte impresionat. Am fost la o serie de ferme din Tulcea și Constanța. Iordania e extrem de importantă pentru noi, pentru că este principala țară dintre statele arabe pentru exportul de ovine.

    Ce alți pași ați mai făcut ca să apărați interesele oierilor români?

    În afară de vizita în Iordania unde am redeschis comerțul cu ovine, am fost și în Turcia, unde îmi amintesc că în 2012-2013, când eram secretar de stat, ne luptam să deschidem tranzitul cu ovine prin Turcia. În urma discuțiilor cu ministrul turc al agriculturii, am reluat discuțiile pentru a deschide piața turcă pentru ovinele din România. Momentan am reușit să o deschide recent doar pentru bovine. Pentru ovine încă nu, dar l-am invitat pe ministrul turc și sper să vină în țară și să intrăm cu oile noastre și pe piața din Turcia.

    Există potențial de investiții dinspre zona Golfului Persic în țara noastră în domeniul creșterii mieilor de carne?

    Sigur, spre deosebire de țările din Orientul Mijlociu avem foarte multă apă, suntem o țară verde. Chiar, recent ministrul saudit al agriculturii, îmi spunea că nici măcar Turcia nu e așa verde ca România. A fost șocat să vadă atâta pădure în România. Ministrul Agriculturii din Arabia Saudită ar dori ca oamenii lor de afaceri să facă investiții în țara noastră, în sensul asocierii cu mari fermieri, ca să-și asigure necesarul alimentar. Ei au înțeles foarte clar că schimbările climatice le pun probleme tot mai mari în asigurarea necesarului de alimente. Din acest motiv vor să-și securizeze aprovizionarea cu hrană pe viitor. Conform estimărilor specialiștilor, Arabia Saudită nu mai are apă în pânza freatică decât pentru 13 ani de acum încolo. Agricultura lor va dispărea în timp. Atunci singura soluție e să investească în străinătate ca să-și asigure sursa de hrană. Au investit deja și au cumpărat, am înțeles, în Federația Rusă și Ucraina, iar în Polonia s-au asociat cu producători agricoli și așa îmi doresc și în România, să găsească fermieri mari cu care să se asocieze. Nu pot cumpăra teren, dar pot să lucreze acel teren și să se asigure că mărfurile produse ajung la ei. Sigur că România, care poate hrăni 80 de milioane de locuitori, are tot interesul să exporte.

    Am avut un om de afaceri din Qatar foarte interesat și a fost în zona Sucevei, a fost în sudul țării și a rămas că va face importuri de miei din România. Ministrul kuweitan era și el așteptat, dar a avut un accident așa cum știți bine, dar am discutat cu el și urmează să trimită o echipă de oameni de afaceri ca să stabilim concret modalitățile de export în Kuweit.

    Pe ce loc se află România la producția de ovine?

    Suntem în primele trei. Prima este Marea Britanie și a doua e Spania, dar sigur, discutăm pe segmente diferite, în contextul în care ovinele din România merg către piețele arabe. Aici sigur că este un bemol, așa. Marea Britanie pune ovinele pe piața europeană. Spania acoperă la fel, necesarul pieței europene, dar exportă și în Africa de Nord. M-am întors din Iran acum 3 zile cu regretul că noi căutăm doar piețele arabe, când există pe piața europeană un deficit extraordinar de mare la carnea de ovină, care se completează cu importuri pe avion din Australia și Noua Zeelandă. Carnea de miel la Bruxelles sub 22 de euro/kg nu se poate cumpăra și producătorii noștri vând la prețuri derizorii. O soluție la care fermierii români trebuie să se gândească mai profund e aceea de a se orienta cu preponderență spre piața europeană.

    Cererea de pe piața europeană are legătură cu comunitățile musulmane din anumite state ale Europei?

    Sigur că mare consumator este Germania, care are după datele oficiale 4 milioane de turci și după date neoficiale, poate 7-8 milioane. Însă nu e doar asta. Să ne amintim că locuitorii din Islanda, care nu sunt musulmani, au înțeles că e carnea cea mai sănătoasă și consumă 22 de kilograme de carne de oai e pe cap de locuitor.

    De ce susțineți că e foarte sănătoasă această carne?

    La creșterea ovinelor nu se folosesc antibiotice și alte inputuri chimice. E cea mai naturală carne care se poate produce. Știm că oile pasc natural pe pășune. În plus, dincolo de calitățile cărnii, oile au un rol extrem de complex și benefic pentru pășune, pentru că bălegarul de oaie este cel mai bun îngrășământ natural. În lipsa ovinelor pe munte flora se schimbă radical și nu în bine.

    Care e explicația pentru faptul că noi exportăm preponderent pe piețele arabe?

    Întrebarea e foarte bună. Explicația constă în faptul că noi ne-am bazat în mare parte pe țurcană, care are un gust bun pentru români și arabi, dar nu e și pe gustul europenilor. Are mai multă grăsime, are acel miros specific, care nu place europenilor și din cauza asta noi trebuie să ne regândim strategiile. Aici am și o mică nemulțumire, fiindcă am dat 4 milioane de euro pentru achiziția de berbeci de rase cu genetică de calitate, dar din păcate se pare că din rasele de carne, prea puțini producători și-au propus să achiziționeze berbeci. Deși am avut critici pentru că am dat bani și pentru achiziția de rase de carne din Europa, totuși eu am rezistat acestor critici, pentru că chiar cred că ar trebui să aducem mai multe rase de carne și să ne adresăm și pieței europene. Mieii sunt foarte ușor de ajuns cu camioanele, fiindcă Europa e la distanță mică. Pe de o parte eliminăm samsarii și pe de altă parte valoarea adăugată este mult mai mare și această valoare rămâne în țară, pentru că prețurile în Europa sunt de 2-3 ori mai bune decât pe piața arabă.

    Se poate scăpa de samsari?

    Absolut. Tocmai de aceea am mers în Orientul Mijlociu și am invitat în România mai mulți miniștri din țările arabe, pentru că în momentul în care se stabilesc conexiuni directe între importatorii lor și producătorii români, se ocolește veriga aceasta a samsarilor din lanțul comercial. Ideea e ca producătorilor să le revină prețuri mai bune. Cu cât exportăm către mai multe surse, cu atât ridicăm presiunea de pe prețuri.

    Nu ați avut dumneavoastră presiuni la minister fiindcă ”v-ați băgat nasul” într-o nișă unde sunt interese foarte mari?

    Totdeauna sunt critici. Am fost chiar acuzat că m-am îmbătat cu ministrul kuweitian. A fost o minciună nerușinată. Dar pe mine m-a deranjat cel mai tare că poate să dea naștere la scandal diplomatic, în condițiile în care Ministrul Agriculturii din Kuweit a venit cu cele mai bune intenții și din păcate a fost atins de această mizerie.

    Care a fost reacția ministrului kuweitian după vizita în România?

    A fost șocat de două lucruri. Întâi faptul că știa că agricultura românească e slabă și și-a dat seama că nu e deloc așa.

    Ce ați făcut în cadrul vizitei în Iran?

    Am fost uimit de nivelul performanței cu care se face agricultură acolo. Am vizitat o fermă de 7000 de capete vaci de lapte, Holstein majoritatea, dar și Simmental și Montbeliard și performanța era în top. Cea mai bună vacă dădea 17.000 litri pe an, adică peste 100 litri/zi. Acel fermier avea și o fermă vegetală de 700 de hectare pe care își producea furajele pentru zootehnie. Avea 2 culturi de porumb siloz pe an. Asta în contexul în care în România nu avem ferme de vaci de lapte de peste 1000 de capete. Dar ce m-a impresionat și mai mult a fost că proprietarul acelei ferme a înțeles că în ciuda izolării Iranului din cauza embargoului ridicat anul trecut, trebuie neapărat să tragă cu ochiul la bunele practici din alte state, ca să-și lărgească orizonturile. Proprietarul acelei ferme, după ce a absolvit facultatea de profil, a făcut practică ca lucrător în fermă câte 6 luni în ferme din SUA, Canada, Olanda și Germania.

    Care au fost concluziile oficiale după vizita în Iran?

    Ministrul iranian și-ar dori să reluăm relațiile comerciale între România și Iran. Este o mică problemă. Ei încă n-ai ieșit pe piața internațională financiar și atunci, deocamdată între România și Iran soluția numărul 1 ar fi barterul. Am rămas eu impresionat. De exemplu Iranul produce 1 milion de tone de pește, 60% din Marea Caspică, 40% în acvacultură. Stau foarte bine la fructe de mare, creveți șamd și am discutat cu ei posibilitatea unui ”hub” în România pentru piața europeană. Taxele vamale pentru produse non-UE sunt de câteva procente. Nu sunt foarte mari și nu reprezintă un impediment. Însă cu cei 500 de milioane de consumatori ai ei, piața europeană reprezintă o piață importantă pentru produsele de acvacultură din Iran și aici cred că asta ar fi soluția în opinia mea. Pentru că ei nu pot plăti cu bani, o soluție ar fi să exportăm carcase de ovine, dar ei nu plătesc foarte bine, pentru că au niște oferte foarte bune din Australia, subvenționate de autoritățile de la Canberra. Pentru a face față prețului scăzut acolo, soluția ar fi să importăm în contrapondere fructe de mare la un preț foarte mic și acolo se poate face compensarea. Și cu petrol la fel, putem face barter.

    Și atunci cine ar gestiona un astfel de ”hub” potențial, fiindcă e extrem de greu de gestionat privat. Vă gândiți ca activitatea lui să fie coordonată la nivel statal?

    Se poate și cu asociații de producători care să includă diverse sectoare de activitate, nu doar sectorul ovinelor.

    În prezent care e țara în care exportăm cel mai mult carne de oaie?

    Iordania. Însă mi-aș dori să deschidem și piața Arabiei Saudite, care e una importantă. Kuweitul iar își dorește să cumpere carcasă și eu prefer să dăm carcasă decât carne în viu. Și desigur, curând va fi și Quatarul. Din păcate din cauza războiului, în ultimii ani am pierdut ca piață Siria, care era cea mai importantă țară pentru România și unde nu se mai poate ajunge în prezent. La fel, Libia era o piață de desfacere cu predilecție pentru România, dar din păcate după schimbarea regimului am pierdut această piață.

    În consumul dumneavoastră, pe ce loc se află ca și preferință carnea de oaie?

    Eu prefer carnea de oaie pentru că știu că-i cea mai sănătoasă, în opinia mea, sigur. Pe locul doi se află bovina și pe locul trei porcul. Nu vreau să promovez pasărea, pentru că la pasăre ca să se mențină puii ca sănătate se folosesc foarte multe antibiotice și vitamine. Ca și gust, carnea de oaie e pe placul meu, dar repet, nu pe placul europenilor din vest. De aceea îmi pare rău că n-am impulsionat mai mult ca din ajutorul de minimis, să se achiziționeze mai multe rase de carne europene pentru a merge pe piața europeană. În opinia mea orice producător trebuie să pornească în primul rând de la piață. Ce cere piața ? De-abia după aceea să produci.

    img_8411

    Dumitru Andreșoi are foarte multă experiență pe creșterea oilor din rasa țurcană, al cărei ”naș” este. Dar dumnealui ar fi dispus să-și creeze o nișă de producție și pentru piața europeană?

    Orice producător rațional va face acest lucru, dar sigur, să nu uităm că în contextul în care producătorii români beneficiază de subvenție substanțială pe un hectar de pășune, 300 euro, mulți producători se mulțumesc cu sistemul actual, în care mai iau acei 300 euro/ha de pășune, chiar dacă țurcana nu se vinde la cel mai bun preț. Avantajul competitiv al domnului Andreșoi este că a reușit să aibă la țurcană niște exemplare extraordinare ca randament și efectiv cei care doresc să achiziționeze pe minimis, se bat să achiziționeze de la dumnealui. Dar în opinia mea rămâne să ne păstrăm țurcana, care evident reprezintă un asset esențial, dar să ne deschidem, fără a concura țurcana și cu alte rase, orientate spre piața europeană.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Afacerea lui Fănel Bogos cu 1.000 ha și 2.000 de angajați. ”Suntem în perioada de conversie la ouă și pui bio” Noi reguli pentru subvenția APIA pe suprafață. Facturile devin obligatorii ca să demonstrezi că lucrezi pământul! Data de referință a ANT – folosită fraudulos. Dacă renunțăm, banii pot merge la SCZ pe animale reale!

    Ultimele știri

    Pachetele de produse recomandate de INNVIGO AGRO pentru protecția culturii de rapiță adaptate la condițiile din orice situație tehnologică! Îi pasă cuiva în țara asta că fermierul Neluțu Ionică renunță la agricultură? Un portofoliu ca la carte! Donau Saat oferă genetică de top la hibrizii de porumb!

    Căutare în articole