• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Achim Irimescu, MADR: ”La români, a devenit obişnuinţă să fie frigiderul plin de alimente care expiră fără a fi consumate”

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Românii trebuie să își schimbe comportamentul alimentar! Umplerea frigiderului cu produse alimentare și expirarea acestora înainte de a fi consumate a devenit, din păcate, o obișnuință, a declarat, astăzi, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferință de specialitate.

    ”Omenirea va ajunge la o criză alimentară și acest fapt a condus și la orientarea către ceea ce se aruncă și ceea ce se degradează, pentru că sunt două elemente diferite. Mai util ar fi să avem în vedere și modificarea mentalităților, în România. Cred că România are capacitatea de a rezolva această problemă. Avem un grup de lucru la nivelul ministerului, format din 25 de entități publice și private și sper ca, pe termen lung, să avem rezultate în combaterea risipei alimentare. Consumatorul trebuie să știe cum se comportă față de produs. Problema se pune tot mai acut pe viitor față de consumul de alimente. Știm cu toții că actualmente, în Uniunea Europeană, fără subvenții, nu s-ar putea produce produse la prețuri accesibile pentru consumatori. Din păcate, la români s-a constatat o obișnuință în a-și umple frigiderul și, după un timp, să se constate depășirea termenului de valabilitate înainte de consum. Recunosc, și mie mi s-a întâmplat acest lucru. Deci, trebuie să ne schimbăm comportamentul alimentar”, a spus Irimescu.

    Potrivit șefului de la Agricultură, în țările vestice există asociații care se ocupă de redistribuirea alimentelor aflate în apropierea termenului de expirare, la prețuri modice, pentru populația defavorizată. ”Deja în Vest s-au înființat forme care se ocupă cu redistribuirea alimentelor la prețuri modice pentru pătura săracă a populației, pentru a accesa alimente care sunt în termen de garanție și se mai pot consuma. Interesul nostru este să aruncăm cât mai puțin la coșul de gunoi„, a subliniat ministrul.

    Potrivit acestuia, sumele care se pierd sunt foarte mari.  „Numai la câți bani se alocă în agricultură pentru subvenții, ne putem da seama de impact. Dacă ne uităm la bugetul european, circa 40 de miliarde de euro, anual, se cheltuiesc în agricultură. Sunt foarte multe soluții. Pe de altă parte, există riscul ca o mare parte dintre alimente să fie lăsate la un preț mare până la momentul expirării lor. Este extrem de important să dezvoltăm și soluții. Sigur, trebuie să gestionăm foarte bine și termenele la care expiră alimentele, dar și comportamentul nostru ca și consumatori. Poate vi s-a întâmplat ca un produs, care trebuie să stea la o anumită temperatură, a stat aruncat pe un alt raft, iar de bună credință îl cumperi și constați acasă că acesta nu mai e bun de consum”, a mai afirmat Achim Irimescu.

    Sursa: Agerpres.ro

    Te-ar mai putea interesa

    Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții 60 de fermieri și-au unit forțele pentru a-și exporta singuri cerealele. Primul export, un succes! Șoareci și șobolani în cotețul de găini. Riscuri, combatere Schimbare majoră la plata avansului APIA pentru fermieri în acest an! O cooperativă din România își face propria rețea de magazine. Primul aprozar a fost deschis la Sibiu!

    Ultimele știri

    Comisia Europeană schimbă legislația pentru a lăsa fermierii să fertilizeze mai ușor cu gunoi de grajd Președintele Zelenski cere României tranzit pentru cerealele ucrainene, iar R. Moldova ne vinde 93% din exporturile ei de rapiță Avansul APIA 2026 – în conturi. Primele județe unde fermierii au anunțat că au încasat subvențiile Aviz favorabil pentru Florin Barbu la MADR! A anunțat că își dă demisia în 100 de zile dacă nu realizează 4 măsuri! Dimitrie Muscă, fermier din Arad: ”La rapiță este un dezastru, din 1.700 de hectare doar 200 pot păstra”