• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii trec la irigaţie cu picurare. Aspersoarele îi duc în faliment cu consumul de curent şi apă

    agrointeligenta.ro -

    Agricultorii spun că irigarea culturilor este mult mai scumpa decât acum 20 de ani, pentru că temperaturile în creştere şi procesul de deşertificare îi obligă să irige mult mai des. Soluţia: sistemele de irigaţii prin picurare, mai economice.

    Fermierii încearcă să mai taie din costuri apelând la tehnologii noi. O astfel de varianta este înlocuirea aspersoarelor cu sistemele de irigare prin picurare care consumă de două ori mai puţină apă, sistem potrivit mai ales pentru legumicultură şi horticultură.

    In verile secetoase, legumicultorii abia îşi scot cheltuielile, deoarece sunt nevoiţi să irige întreaga perioadă de vegetaţie, de cinci luni.

    ”Dacă în 1990 irigam o dată la 14 zile, acum irigăm o dată la 3-4 zile, perioada de revenire s-a redus drastic. Anul trecut a fost atât de cald că a trebuit să renunţăm la sistemul cu aspersoare pentru că pierderile erau foarte mari. Secase apa în puţ. După 12 ore trebuia să revenim cu irigaţiile. Asta înseamnă că, pentru un hectar ai nevoie de 32 Kw/h, adică vreo 1,5 milioane de lei vechi pe oră numai energia electrică asta ca să nu mai vorbim de costul apei care costă 270-370 de lei mia de metri cubi dacă o iei din sistemul naţional. În total este nevoie de vreo trei milioane pe zi pentru un hectar. Dacă ne gândim că începem irigarea în mai şi terminăm în septembrie, asta înseamnă cam 500 de milioane de lei vechi numai irigaţiile pentru un hectar de legume. În final, abia dacă ne scoatem costurile”, a declarat George Lazăr, vicepreşedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni.

    Legumicultorii susţin că România ar trebui să renunţe la sistemele de irigaţii mamut şi să se concentreze pe sisteme individuale flexibile, de irigare prin picurare.

    ”La sistemul de irigare prin aspersoare costurile sunt de două ori mai mari decât la cel prin picurare. Prin picurare, la un hectar de teren este nevoie de 15 kilometri de bandă de irigat şi de 150.000 de picurătoare, amplasate din zece în zece centimetri. Dacă un picurător consumă 1,7-2 litri pe oră, asta înseamnă că, pentru 150.000 de picurătoare este nevoie de 300.000 de litri pe oră, în orice caz, la jumătate decât ai folosi prin sistemul de aspersoare”, a explicat Lazăr.

    Micile staţii de irigare sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că sunt adaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile de curent şi de apă.

    Agricultorii sustin ca Ministerul Agriculturii ar trebui să-i sprijine pe fermieri pentru a-şi realiza sisteme de irigaţii individuale, mai economice, adaptate propriilor nevoi decât să arunce miliarde de euro pe sisteme de irigaţii mamut.

    „Ar fi extraordinar să se dea bani fermierilor pentru sisteme proprii, eficiente, de irigaţii în loc să fie aruncaţi pe sisteme mari. În orice caz, sistemul de irigaţii la comun nu este eficient, şi am aflat asta din proprie experienţă”, este de părere Vlaicu Cristian, un fermier care lucrează 350 de hectare de teren în Dârvari, judeţul Mehedinţi.

    Potrivit fermierilor din Argeş, care au depus un proiect la Ministerul Agriculturii, pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii, un astfel de sistem primar, plus foraj până la 80 de metri şi bazin n-ar tebui să coste mai mult de 20.000 de euro. Dacă nu ar fi nevoie de puţ, pentru că bazinele legumicole sunt amplasate de regulă pe malurile râurilor, un sistem de irigaţii pentru o exploataţie de până la cinci hectare n-ar trebui să treacă de 7.000 de euro cu tot cu pompe şi filtre.

    În cazul culturilor de câmp, e şi mai complicat. Taşcu Caraman, un fermier din Tulcea, are un sistem de irigaţii cumpărat cu un milion de dolari şi care de 6 ani stă ne folosit, pentru că electricitatea e prea scumpă de când a fost eliminată subvenţia. „La legume mai merge, dar nu poţi să bagi curent ca să scoţi boabe”, spune Caraman.

    Agricultorii sunt dezamăgiţi de măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ceea ce priveşte politicile agricole, şi, în subsidiar, de politica în materie de irigaţii, acuzându-i pe oficiali de ”diletantism” şi de ”lipsă de viziune”.

    Ministrul Agriculturii a declarat recent că autorităţile române discută cu Comisia Europeană pentru accesarea de fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani. Suma de un miliard de euro a fost calculată de experţii Băncii Mondiale într-un studiu privind refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii din România. Studiul Băncii Mondiale arată că România poate reface infrastructura de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare.

    În prezent, Romania are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, dar numai 200.000 de hectare sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate. Autorităţile susţin că aceste costuri sunt mari din cauza consumului mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani.

    Singura şansă ca lucrurile să poată funcţiona ca înainte de 1990 este subvenţia masivă de la stat.

    Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni cere guvernului finalizarea reactorului 3 de la Cernavodă care să furnizeze apoi energie gratuită fermierilor pe timpul verii. Un proiect în acest sens a fost depus la Ministerul Agriculturii. În acest fel, susţin reprezentanţii asociaţiei, fermierii români ar fi puşi pe picior de egalitate cu cei din occident, unde energia electrică pentru agricultură este subvenţionată de stat. Pe măsură ce procesul de deşertificare a României se accelerează, fermierii sunt obligaţi să irige de zece ori mai mult ca în 1990, de exemplu, ca să fie siguri că au ce recolta.

    ”Puneţi în funcţiune pentru agricultură reactorul 3 de la Cernavodă. Cu asta trebuie să înceapă toate proiectele de irigaţii. Reactorul 3 trebuie pus la dispoziţia Regiei Autonome de Îmbunătăţiri Funciare pentru a furniza gratuit energie fermierilor pe timpul verii. Activitatea reactorului ar putea fi susţinută de energia produsă iarna care ar putea fi vândută pentru a acoperi cheltuielile din vară. Este singura soluţie pentru irigaţii pentru că, altfel, puţini vor iriga la preţurile actuale”, a declarat George Lazăr, vicepreşedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeşeni.

    El dă exemplul ţărilor europene cu tradiţie în legumicultură şi horticultură, unde curentul este subvenţionat. ”Cum să te baţi cu Olanda, de exemplu, unde curentul pentru agricultori este subvenţionat în totalitate. Acolo îşi permit să ţină becurile aprinse non-stop în sere pentru ca plantele să se dezvolte mai repede. Dacă zbori cu avionul deasupra Olandei vezi că totul este luminat noaptea, tocmai pentru că nu sting niciodată becurile în sere”, a continuat Lazăr.


    Te-ar mai putea interesa

    Culturi de toamnă în solar: 7 legume care se pot cultiva din septembrie! Fermierul BECSEK LASZLO și-a încheiat ”povestea” cu sfecla. Se axează pe legume, dar CARTOFUL RĂMÂNE DE BAZĂ! Programul PRIMUL SOLAR: Fiecare familie va primi BANII NECESARI pentru construcția unui solar de legume

    Ultimele știri

    Platforma pentru micii producători de legume – încă un proiect eșuat al Ministerului Agriculturii 93,76 euro pe cap de bovină – subvenția ANT pe care o primesc crescătorii din Bulgaria Se pregătește un nou sprijin pentru fermieri în afară de ajutorul de minimis și ajutorul de stat