Dimitrie Muscă, omul producţiilor record
agrointeligenta.ro -
În timp ce agricultorii din toată România s-au plâns, anul trecut, că le-au fost compromise culturile, la Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI) din judeţul Arad, s-au obţinut printre cele mai mari producţii.
În spatele lor, se află însă un om cu „state vechi “ în agricultură, Dimitrie Muscă, o persoană pentru care „totul“ se poate. Dimitrie Muscă ocupă locul 14 în Top 50 cei mai bogaţi fermieri cu o avere estimată la 45-50 milioane de euro.
„În fiecare an luăm decizia de a semăna cea mai mare suprafaţă cu acea cultură care se dovedeşte a fi cea mai rentabilă. În 2012, am avut 4.000 de hectare cu grâu şi am obţinut o medie de 7.013 kg la hectar.
Pentru însămânţări folosim exclusiv grâu românesc, produs de Staţiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu cu o calitate de panificaţie excelentă, cu gluten 32%-34%, proteină 14%-15%”, povesteşte Dimitrie Muscă, preşedintele CAI. Și la porumb, producţiile au fost de circa 7 tone, în condiţiile în care nu s-a irigat, iar seceta s-a manifestat puternic.
Combinatul dispune de circa 7.500 ha de teren agricol, mai multe ferme de animale, fabrică de lactate, abator şi o reţea de magazine, ai căror proprietari sunt cei 2.300 de curticeni care şi-au pus pământul
la „cooperativă “, imediat după Revoluţie.
CAP-ul capitalist are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an. În fiecare an, după recoltare, proprietarii terenului primesc, pentru fiecare hectar,câte 750 kg de grâu şi tot atâta de porumb.
„Eu ştiu ce am aici şi nu mă compar cu alţii. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. România ar putea arăta aşa dacă cei din domeniul acesta ar înţelege să lucreze
serios. Să muncească, să fie corecţi cu toţi cei care intră în circuit”, spune Muscă.
Cooperativa Agroindustrială funcţionează în sistem de holding, incluzând două societăţi cu producţie vegetală, CAI Curtici şi CAI Olari, care lucrează cele 7.500 de hectare de teren. Pământul nu e al
cuiva anume, ci aparţine celor 2.300 de curticeni sau urmaşi ai acestora, care l-au pus la comun aşa cum era pe timpul CAP-ului comunist, cu observaţia că acum primesc parte din câştig, spune Muscă.
În medie, fiecare are cam 3 hectare, nimeni 100. CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraşul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producţie comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism. Povestea a început în 1987, când inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer-şef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici. În 1989, reuşea deja o performanţă: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit.
După Revoluţie, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu proaspeţii proprietari de terenuri, foşti agricultori ooperatişti. Spre deosebire de ce s-a întâmplat prin alte părţi, aceştia n-au distrus CAP-ul, ci s-au hotărât să rămână împreună şi să devină „capitalişti”.
Citiţi şi un fotoreportaj de la ferma condusă de Dimitrie Muscă: Ultimul CAP din România plăteşte tractoriştii cu 2000 de euro şi n-are an fără profit de măcar un milion
