Tiberiu Ștef, AGROM-RO: ”OIERITUL MONTAN se face ca în Evul Mediu, FĂRĂ DRUMURI, FĂRĂ APĂ, FĂRĂ CURENT!”
Gabriela Gimbășanu -
OIERITUL MONTAN NU POATE SĂ ÎL FACĂ ORICINE, IAR AUTORITĂȚILE NU AU ÎNȚELES ZONA DE MUNTE, a declarat Tiberiu Ștef, directorul AGROM-RO, în cadrul evenimentului “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, organizat astăzi la București prin intermediul Programul de cooperare Elvețiano-Român. În cadrul discuțiilor, în centrul atenției s-a aflat activitatea de oierit, dar și modalitatea dură în care ciobanii contiună să ducă mai departe tradițiile în zonele montane.
Un punct de vedere important referitor la activitatea de oierit i-a aparțiunt lui Tiberiu Ștef, cel care a fost responsabil în proiect cu activitatea de formare profesională a acelor ciobani care au înțeles necesitatea de a-și dezvolta stânele.
”Oieritul montan nu poate să-l facă oricine. Îți trebuie bărbați, îți trebuie vână, ai nevoie de oameni care să știe să trăiască în munte, să iubească muntele, să iubească animalul. Oameni care de-a lungul istoriei noastre au fost coloana vertebrală a țării. Instituțiile statului nu au reușit să înțeleagă zona montană și în mod particular oieritul. Atâta timp cât nu vom înțelege lucrurile astea vom avea o problemă mare. În bună parte din munții noștri, în stânele noastre oieritul montan se face ca în Evul Mediu, fără drumuri, fără apă, fără curent, fără infrastructură de bază. Sunt oameni care încearcă să-și ducă viață, să-și hrănească familiile și să exploateze ce a mai rămas de exploatat”, a declarat Tiberiu Ștef, directorul AGROM-RO, Centru de instruire în agricultură din Sângeorgiu de Mureş.
”În plus oamenii ăștia mai fac un lucru care-i deranjează pe alții, observă ce se întâmplă în munte: de la exploatarea pădurilor, până la celelalte precum resursele naturale. Oieritul montan pe care îl mai avem astăzi, ține foarte mult și de tradițiile pe care noi le avem. Abordarea asta nu o au alți crescători de animale și nici măcat toți oierii, cugetatul este un lucru specific zonei montane. La 1.000-2.000 de metri, singur, cu niște câini pe care alții îi hăituiesc, nici pe aștia azi, mâine nu mai au voie să-i aibă, sunt foarte importanți pentru viața și rezistența lor. În ceea ce privește această activitate, ea este desfășurată de bărbați trecuți de prima tinerețe”, a adăugat directorul AGROM-RO.
În cadrul proiectului “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român, au fost modernizate de șase stâne și saivane pentru a aduce condițiile în care lucrează și trăiesc ciobanii români la nivelul celor din vestul Europei. În realizarea proiectului au fost implicate patru organizații românești – Federaţia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD), AGROM-RO, ROMONTANA, Fundaţia Open Fields – și una elvețiană: Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane). Cele cinci organisme, alături de șase asociații de oieri, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit, în doi ani, să construiască, de la zero, șase stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, acestea constituind, în acest moment, cele mai moderne stâne din România.
