• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • IDEI DE AFACERI: TOP 3 plantații pomicole DE VIITOR ÎN ROMÂNIA!

    Gabriela Gimbășanu -

    Plantații pomicole care au cele mai mari șanse de a aduce profit în anii următori, deci reprezintă o investiție cu mare potențial și spre care, în prezent, se îndreaptă tot mai mulți români. Analiza acestor culturi profitabile a fost unul dintre punctele atinse în cadrul dezbaterii ”Aplicarea noii legislații europene privind materialul de înmulțire și plantare fructifer de la 1 ianuarie 2017. PNDR – submăsura 4.1a ”Investiții în exploatații pomicole”. 

    Suprafețele ocupate de nuc și alun vor crește substanțial în anul 2017! Publicat cu mare dificultate, Ghidul aferent submăsurii 4.1a ”Investiții în exploatații pomicole” a fost bine primit și a condus la epuizarea celor 74 de milioane de euro alocate pentru acest an cu un număr de proiecte de 159. Cel mai mare interes în rândul pomicultorilor a fost reprezentat de înființarea plantațiilor de nuc și alun. Chiar dacă arbuștii fructiferi au fost de interes pentru investitori, căpșunile au fost lăsate pe ultimul loc, suprafața pentru care s-au solicitat fonduri europene fiind de numai 2,58 de hectare.

    Astăzi, 29 noiembrie, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” București – Secția de Horticultură, Asociația Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Sămânță și Material Săditor din România – AMSEM și Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni au organizat dezbaterea ”Aplicarea noii legislații europene privind materialul de înmulțire și plantare fructifer de la 1 ianuarie 2017. PNDR – submăsura 4.1a ”Investiții în exploatații pomicole”, oportunitate pentru modernizarea pepinierelor pomicole din România”. Mihai Coman, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni le-a prezentat pepinieriștilor prezenți în cadrul evenimentului situația proiectelor depuse, speciile și necesarul de pomi și arbuști fructiferi ce va fi solicitat începând cu primăvara anului următor.

    Au fost depuse un număr de 159 de proiecte, mult mai multe decât în 2015 când a început mai greoi această submăsură (Submăsura 4.1 a ”Investiții în exploatații pomicole”- n.r). Avizarea tehnică a proiectelor revine Institutelor și Stațiunilor. Institutul de la Mărăcineni a avizat un număr de 61 de proiecte, de asemenea stațiunile din zonă puternice, cum este cea de la Iași cu 38 de proiecte. Stațiunile care au trecut la universități, neavând personalitatea juridică și-au pierdut dreptul de avizare. Am avuat un număr neașteptat de mare și probabil că, dacă se mai prelungea sesiunea cu încă două săptămâni numărul de proiecte avizate creștea. Întreaga sumă de 74 de milioane de euro alocați pentru anul 2016 au fost cheltuită prin aceste 159 de proiecte”, a declarat Mihai Coman, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni.

    Nucul și alunul în topul preferințelor

    Încurajați de prețurile bune la valorificare, pomicultorii au decis în acest an să investească în înființarea de plantații de nuci și alun, cele două specii totalizând o suprafață de 753,1 hectare, din 2.059 hectare câte vor fi înființate începând cu anul 2017.

    Surprinzător, dar nu pentru noi, pentru alții pe primul loc din punct de vedere la suprafeței se așează două specii de nucifere, este vorba de alun, cu o suprafață de 392,30 ha și nuc cu 360,83 ha. Locul trei este ocupat de afin, din grupa arbuștilor fructiferi cu o suprafață de 339,91 ha. Surprinzător este faptul că piersicul este pe ultimul loc, într-un procent foarte mic de 1-2 hectare, iar dacă vă uitați în Ghidul MADR, ghidul tehnic, proiectele de piersic sunt punctat mai bine. Vreau să remarc interesul pentru zona de nucifere, așa cum Institutul de Pomicultură a depus documentație, strategiile la ministerul Agriculturii. Din categoria sâmburoaselor cireșul 232,17 ha, alături de mar cu 211,95 ha, prunul cu 176,32 ha și cătina cu 153,96 ha. Urmează un grup important de specii pomicole ce ocupă suprafețe de sub 100 hectare. Este de remarcat faptul că din cele 25 de specii care sunt definite în legea Pomiculturii, 18 specii au fost abordate în 2016, mai mult de trei sferturi din speciile importante”, ne-a mai spus specialistul.

    3,79 milioane de pomi și arbuști fructiferi- necesarul pentru 2017

    Numărul total de plante pomi și arbuști, în funcție de densitate este de 3.792.358, o informație furnizată în premieră pentru pepinieriștii români, tocmai pentru ca aceștia să știe la ce să se aștepte din primăvară ca și număr de comenzi.

    Pepinieriștii străini sunt foarte interesați de această piață. Este nevoie de un număr de 1,397 milioane de pomi certificat pentru o suprafață de 1.462 hectare. Din 2.059 de hectare 1.500 de hectare sunt acoperite de pomii fructiferi. În ordinea suprafețelor avem: alun, nuc, cireș, măr, prun, cais, migdal, păr, vișin, gutui, piersic. Problema celor două specii de alun și nuc este foarte importantă și foarte dificilă pentru că la ora actuală România nu produce nici un pom de nuc și alun certificat. Riscul de a importa material din țările mediteraneene este ridicat, ținând cont de diferențele de condiții climatice dintre cele două zone geografice. S-au făcut eforturi mari pentru revitalizarea soiurilor de nuc și alun și chiar sunt câțiva pepinieriști de nuc care și-au pus fondurile proprii la bătaie pentru a reface plantațiile mamă. Avem o variație genetică foarte mare, dar din păcate numai pe hârtie, ele nu se înmulțesc în condiții de certificare europeană”, a explicat specialistul de la ICDP Mărăcineni.

    Procurarea materialului săditor- o mare provocare

    Interesul foarte mare manifestat pentru speciile de nucifere va aduce numeroase probleme la procurarea pomilor întrucât pentru specia nuc sunt foarte multe varietăți genetice, dar care din păcate se află pe hârtie, România nu poate înmulți aceste varietăți în condiții de certificare europeană. Pentru alun, prima pepinieră in vitro din România are semnate redevențele cu Stațiunea Vâlcea.

    Responsabilitatea acestei pepiniere, care este deținută de un investitor american și este situată între Cluj și Baia Mare produce cam 150.000 de plante pentru anul 2017, aproape jumătate din necesarul de plante de alun. Suntem îngrijorați legat de cererea de nucifere și de pregătirea sau nepregătirea pepinierelor românești pentru a produce așa ceva. Pentru anul 2017 avem nevoie de 254.000 de plante. Anul 2017 va fi anul ce mai complicat pentru aprovizionarea de material săditor, cei care vor avea nevoie de aceste plante nu au anunțat pepinierele și va fi o mare presiune pe acestea”, a adăugat directorul institutului de cercetare.

    Afinul- locul trei în preferințele pomicultorilor

    Pentru 2017 se vor înființa peste 339,91 de hectare de afin și 153 de hectare de cătină. În schimb, căpșunile nu vor ocupa decât o suprafață de 2,58 hectare.

    Legat de număr de arbuști fructiferi, pe locul trei se află afinul cu un număr de un milion și jumătate de plante și cu 339,91 de hectare. Deține clar supremația cătinei cu 153,96 de hectare, cu peste 290.000 de plante. Sunt abordate și celelalte specii de zmeur cu 38,77 hectare, coacăz negru cu 28,94 hectare, mur cu 24,04 de hectare, aronia cu 8,98 hectare și căpșun cu 2,58 de hectare. La arbuști avem un număr total de 597,19 ha cu nu număr total de pomi de 2,394 milioane de arbuști”, a declarat Mihai Coman, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni.

    Un singur proiect pentru modernizarea pepinierelor

    Necesarul de material săditor nu va putea fi asigurat de pepinierele românești, tocmai pentru că unele soiuri și specii nu pot fi obținute în România. Submăsura dedicată modernizării pepinierelor pomicole românești a primit un singur proiect, iar cele 5 milioane de euro destinate acestei activități vor rămâne necheltuite.

    Pentru modernizarea pepinierelor pomicole s-a depus un singur proiect. Cele 5 milioane de euro nu s-au cheltuit. Tocmai de aceea Institutul Mărăcineni lucrează la un proiect, ajutat de consultanți dar și de pepinieriști pentru a identifica lacunele, sau ce trebuie inclus în ghid astfel încât această măsură să devină atractivă. Pentru mine ar fi o mare satisfacție dacă am face pepiniere în diferite zone ale țării. România are nevoie de pepiniere chiar dacă proiectele pentru modernizarea exploatațiilor pomicole se termină în 2020”, susține specialistul.


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA 2024 – tranșa a doua. Plățile finale achitate pe hectar și cap de animal Primul județ în care DAJ anunță că a virat despăgubirile de secetă în conturile fermierilor! Lege nouă în vigoare la ANAF pentru impozitarea micilor fermieri!

    Ultimele știri

    Avans APIA 2024 – ultima oră! Prag depășit pentru plățile către fermieri! ANSVSA – 20 de ani de activitate. Adrian Pintea, MADR: Autoritatea și-a câștigat încrederea nu doar pe plan național, ci și pe scena europeană Auchan și Cora – amenzi uriașe de la Consiliul Concurenței! Judecătorii le-au respins contestațiile!