• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Producător de lapte: „Isteria aflatoxinei a fost artificial creată de multinaţionale din România”

    agrointeligenta.ro -

    Un prim bilanţ al scandalului aflatoxinei: pierderi de aproape 20 mil. euro.

    Cum vânzările mergeau şi aşa destul de prost, inamicul ar putea fi mai periculos de atât.”Un mare pericol este panica nejustificată a consumatorilor”, spune Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Şi e suficient să ne amintim de impactul produs de gripa aviară în 2006, când producătorii de carne de pui din România au avut pierderi operaţionale, generate de scăderea vânzărilor, estimate atunci la peste 100 mil. euro, sau de sensibilul subiect al gripei porcine (A/H1N1) de acum patru ani şi trista experienţă pe care au avut-o fermele româneşti de porci, cu pierderile care au depăşit 30 mil. euro, după cum apreciază Claudiu Frânc (foto), preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România.

    E adevărat, datele situaţiei nu sunt aceleaşi – „circulaţia noului virus are o altă trasabilitate (…) isteria privind aflatoxina a fost artificial creată de multinaţionale din România, prin încălcarea teritoriului lor de interese economice“, acuză Frânc – dar îngrijorarea persistă.

    Deocamdată, numitorul comun rămâne mesajul; la fel ca şi în 2006 şi 2009, când Guvernul şi producătorii de carne de pui şi repectiv de carne de porc, repetau că produsele sunt 100% sigure pentru om, aşa se întâmplă şi acum.

    „Laptele din România este cel mai bun din UE şi nimeni nu s-a îmbolnăvit (…) ar fi fost nevoie ca o persoană să consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca să aibă probleme“, subliniază Claudiu Frânc. Ca o paranteză, nutriţioniştii spun că fumatul e de 10 ori mai periculos decât aflatoxina. Statistic vorbind, pentru ca organismul nostru să fie afectat ar fi nevoie să bem zilnic 25 de litri lapte cu aflatoxină, timp de cel puţin 10 ani. Adică în jur de nouă tone pe an – o cantitate imposibil de consumat în condiţiile în care un român bea, anual, în medie, 34 de litri de lapte.

    Cădere cu peste 20%

    Înapoi la impactul crizei laptelui contaminat, directorul APRIL spune că tendinţa de consum a populaţiei a fost influenţată în mare măsură de situaţia apărută.

    „Estimasem, în primele două zile de scandal, o cădere de 20%, iar în prima săptămână chiar spre 45%“, explică Dorin Cojocaru; pe 7 martie au apărut primele ştiri despre laptele contaminat, iar pe 11 martie a fost anunţat al doilea lot de lapte retras (în total, au fost retrase din piaţă 193 tone de lapte, adică 0,03% din producţia lunară a României. Testele au arătat că doar în 5% din cele 1.335 de probe de lapte s-a descoperit un nivel de aflatoxina peste limita admisă în UE).

    Hipermarketurile confirmă: „Vânzările de lactate au scăzut cu 15% încă din prima zi de la izbucnirea scandalului aflatoxinei şi au continuat să scadă treptat, dar declinul s-a oprit undeva la 20%“, susţine Florin Căpăţână, directorul de calitate al Carrefour (112 magazine – hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate).

    Mai mult, cei de la Danone au blocat în depozite 75 de tone de produse, după ce au descoperit aflatoxină în laptele livrat de unul dintre furnizori. Analizele au arătat însă că lactatele puteau fi scoase iar la vânzare, pentru că nu puneau în pericol sănătatea. Cât de nesiguri au devenit consumatorii pe laptele din comerţ arată şi o analiză a agenţiei Rogalski Grigoriu Public Relations: doi din cinci români nu mai cumpără lapte de la izbucnirea scandalului.

    „Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanţa reputaţiei şi încrederii pe tot lanţul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputaţia propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situaţia de faţă despre instituţiile publice“, explică Eliza Rogalski, fondator al agenţiei.

    Într-adevăr, pe piaţă se spune că Ministerul Agriculturii încearcă să minimalizeze efectele scandalului.

    „Vânzările de lapte au scăzut cu 20-25% în această perioadă (…) Aceste procente se pot regăsi în pierderi sau în stocuri“, spune ministrul Daniel Constantin, precizând că „se negociază, în această perioadă, preţul laptelui între producători şi procesatori, şi dacă se va constată că un agent comercial încearcă să profite de situaţia din piaţă pentru a manipula preţul, acesta va fi imediat sancţionat“.

    Cifra de afaceri anuală din industria laptelui este de 880 de milioane de euro – vorbim de o piaţă dominată de multinaţionale, în care producătorii români pot fi număraţi pe degete (Danone, FrieslandCampina, Hochland, Lactalis, Covalact şi Albalact) -, dar în luna martie scandalul aflatoxinei a adus un gol de 20 de milioane de euro.

    „Dacă se reduce preţul pe litrul de lapte, rămânem fără efectivele de animale“, atrage ateţia Otvos Moise, preşedintele unei asociaţii de crescători de bovine din judeţul Covasna, cu cumpletarea că deja procesatorii vor să cumpere laptele cu 20% mai ieftin de la fermieri.

    Fond de criză

    Una peste alta, pierderile din industria de profil sunt încă greu de apreciat în România – vânzările au scăzut în ultima lună, pe de o parte, din cauza îngrijorării populaţiei, pe de alta, pentru că suntem în Postul Paştelui.

    „Să nu uităm că s-ar fi înregistrat oricum o scădere de consum, cauzată de intrarea în Postul Paştelui. Nu atât de mare, dar era oricum o scădere planificată“, spune Cristina Popescu, directorul de comunicare corporativă al Danone România.

    Un lucru este însă cert: povestea a venit într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit pentru producătorii de lapte: piaţa oficială a lactatelor a scăzut în 2012 cu 20%-25% în volum comparativ cu 2011, din cauza diminuării puterii de cumpărare a românilor, potrivit estimărilor APRIL.

    Din punctul de vedere al valorii, comparativ cu 2008, piaţa oficială a laptelui (fără vânzările prin pieţe sau consumul de lapte din producţie proprie) a scăzut de la 2 mld. euro la 0,8 mld. euro anul trecut. Şi nici 2013 nu a început prea bine: producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,3% în primele două luni ale anului (36.732 tone) faţă de perioada similară a lui 2012, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Cum mai este mult până când vânzările vor reveni la cifrele obişnuite, pentru a evita situaţii ca aceasta a laptelui contaminat cu aflatoxină, pe viitor Ministerul Agriculturii propune înfiinţarea unui fond mutual. Acesta va funcţiona ca un sistem de asigurare în caz de scandaluri şi crize alimentare, secetă sau calamităţi naturale. Cotizaţiile pentru fondul mutual ar urma să vină o treime de la fermieri (35%), şi restul de la bugetul statului român (16,25%) şi Uniunea Europeană (47,75%). „În momentul în care sunt pierderi sau avem fenomene de secetă care nu sunt acoperite de societăţile de asigurări, intervin fondurile mutuale şi despăgubesc toţi acei agenţi economici, fermieri, procesatori“, explică ministrul agriculturii.

    Asta nu înseamnă însă că piaţa românească a scăpat de ameninţările venite de peste graniţe, de la cei care vor să vândă lapte în România. De altfel, pericolul cel mare ne paşte în 2015, când Uniunea Europeană va elimina cotele de lapte. Atunci oricine va putea vinde oricât.

    Sursa: Capital


    Te-ar mai putea interesa

    Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus Se schimbă vremea! Șefa ANM a anunțat de când vin ploile

    Ultimele știri

    Tunsul oilor îi ”arde” la buzunar pe oieri. Prețuri pe județe Egiptul a cumpărat încă 120.000 de tone de grâu din Ucraina Șarpe de doi metri, găsit în cotețul găinilor – jandarmii au intervenit de urgență