Primul fermier român care își face abator în fermă
Roxana Dobre -
Primul fermier român care își face abator în fermă după intrarea în vigoare a noii legislații privind posibilitate ca producătorii agricoli să își înființeze propriile puncte de sacrificare. Începând de vinerea trecută, producătorii agricoli au posibilitatea să sacrifice animalele în abatoare de capacitate mică sau chiar puncte de sacrificare din incinta exploatației lor.
Fermierii au primit cu mare bucurie această veste mai ales că nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze uneori și sute de kilometri până la un punct de sacrificare autorizat. Ordinul are însă și lacune dar un lider ar fermierilor pare hotărât să pună în aplicare această facilitate și să fie practic primi crescător care ”probează” noul ordin.
Este vorba despre Nicolae Cioranu, președinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Romovis și unul dintre cei mai cunoscuți crescători de ovine din România. Crescătorul a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro că deține în ferma sa din județul Arad, 1200 de capete-matcă, oi mame, 200 de tineret, 300 tineret pentru vânzare.
”Eu vă garantez că săptămâna viitoare o să construiesc acest punct de sacrificare și o să văd exact care sunt impedimentele dar și avantajele. Doar așa ne putem da cu părerea dacă este bun și în practică, nu doar pe hârtie. Ca și costuri nu vă pot spune încă exact cât o să economisim pentru că nu am făcut încă o estimare, dar personal mi-am dorit mereu ca măcar reforma de la mine din fermă să o pot sacrifica și să mă duc eu în țara mea cu ea la un cumpărător”, a declarat vineri pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro, Nicolae Cioranu.
Fermierul arădean spune că momentan este nevoie să parcurgă 80-90 de kilometri până la cel mai apropiat abator. Dar nu distanța este însă necazul cel mai mare ci faptul că prorietarii de abatoare nu se ”încurcă” de cele mai multe ori cu 10-20 de oi cât au fermierii de sacrificat. ”Nu am uitat că acum 10 ani în urmă nu îmi făceam probleme dacă trebuie să sacrifăm o oaie chiar și din necesitate în fermă. Sunam un cumpărător de la un restaurant turcesc sau erau 2-3 măcelării care cumpărau și carne de oaie. Acum tocmai aceasta este problema: că nu avem abatoare. Eu în județul Arad nu am unde duce animalele pentru sacrificare, doar în județul Timiș adică vorbim de 80-90 de kilometri. Am trece peste costurile de transport sau abatorizare, dar problema cea mar este că cei de la abatoare au un flux poate chiar și de câteva mii de miei pentru carcasă și nu se încurcă cu noi cu 5-10 oi”, a mai spus Nicolae Cioranu.
Nemulțumirile fermierului Nicolae Cioranu sunt comune cu cele ale celorlalți oieri care văd cum absolut nimic nu mai pleacă din fermele lor fără intermediari iar unii producători care au și magazine de desfacere sunt nevoiți să aducă marfa de la sute de kilometri. ”Vă dau un exemplu al unui fermier care are magazin de desfacere în București și este nevoie să aducă mierii sacrificați din Botoșani deși ar putea să cumpere de la ciobanii care au fermele mult mai aproape. Deci noi nu cerem altceva nimic decât să putem sacrifica reformele, de exemplu, bineînțeles sub controlul medicului veterinar”, a explicat liderul oierilor.
În privința consturilor de înființare a acestor puncte de sacrificare, Nicolae Cioranu spune că acestea sunt acceptabile. ”Este nevoie de amenajare a două camere cu gresie și faianță, pe care poate majoritatea fermierilor le și au. Și niște cârlige de inox de care se agață animalul. Deocamdată nu știm concret în întregime despre ce este vorba pentru că Ordinul de abia a ieșit. Eu zic că nu trebuie să ne văităm ci să încercăm. De aceea, vă repet, eu săptămâna viitoare mă apuc de treabă astfel încât să le spun și colegilor unde apar problemele”, a mai explicat Nicolae Cioranu.
Vă reamintim că de vineri, 27 ianuarie, a intrat în vigoare Ordinul pentru modificarea şi completarea Condiţiilor minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2011. Actul normativ reglementează capacitatea de sacrificare pentru abatoarele mici și pentru cele din incinta fermelor.
Important! Ce înseamnă abator de capacitate mică?
Abator de capacitate mică – unitate tip abator local, centru de sacrificare, punct de sacrificare la nivelul fermei, care sunt dotate cu spatii si facilități adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, cazarea și taierea unui numar redus de animale, precum si pentru livrarea produselor comestibile si necomestibile rezultate; punctul de sacrificare la nivelul fermei este o unitate integrată fermei, în care se desfășoară activități pentru tăierea animalelor crescute în ferma proprie!
Astfel, la abatoarele mici, capacitate prevăzută este de 200 de capete de ovine, caprine sau porcine sau de 40 de bovine pe lună, sau, la combinarea speciilor, să nu se depășească o normă echivalentă cu 5 unități vită mare pe zi.
La punctele de sacrificare din ferme, capacitatea nu poate depăși lunar 50 de capete de ovine, caprine sau porcine, 10 capete de bovine sau o medie de 1,5 UVM/zi.
Nu au fost omise nici centrele de sacrificare unde se poate ajunge la 100 de ovine, caprine sau porcine abatorizate lunar sau la 20 de capete de bovine. La combinații între specii nu se va depăși o normă de 2,5 UVM/zi.
În privința stabilirii unităților de vită mare – UVM, se iau în considerare normele deja stabilite de legislația europeană, respectiv:
În cazul în care la nivelul abatoarelor de mică capacitate se sacrifică bovine și ovine adulte este necesară existența spațiului de frig pentru depozitarea carcaselor până la primirea rezultatelor privind testarea pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile.
Carcasele/semicarcasele/sferturile şi organele obtinute în urma abatorizării la nivelul abatoarelor de capacitate mică de tipul centrelor de sacrificare şi punctelor de sacrificare la nivelul fermei vor fi comercializate numai catre macelarii, carmangerii, restaurante, cantine, pensiuni sau direct catre consumatorul final în pieţele agroalimentare, precum şi cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, manifestărilor organizate în perioada sărbătorilor religioase sau a altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de autorităţile locale/judeţene pe întreg teritoriul naţional.
Atenție! Marca de sănătate care se aplică pe carcasele/semicarcasele/sferturile şi organele obtinute în urma abatorizării la nivelul abatoarelor de capacitate mică de tipul centrelor de sacrificare şi punctelor de sacrificare trebuie să fie:
-O ştampilă de formă ovală, de 6,5 cm lăţime şi 4,5 cm înălţime, ce poartă următoarele informaţii scrise cu caractere lizibile: (i) în partea superioară: „ROMÂNIA” sau codul ISO al ţării „RO”, scris cu majuscule; (ii) în centru: indicativul judeţului urmat de numărul de autorizare al abatorului, acordat de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor; (iii) în partea de jos cu majuscule: „CONTROLAT VETERINAR”.
-Literele trebuie să aibă o înălţime de 0,8 cm, iar cifrele, de 1 cm. Dimensiunile şi caracterele mărcii pot fi reduse pentru marcarea de sănătate a mieilor, a iezilor şi a purceilor.
Carnea și organele obținute la nivelul abatoarelor de capacitate mică de tipul abatoarelor locale poate face obiectul schimburilor intracomunitare sau exportului către țări terțe, cu respectarea prevederilor legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în vigoare.
