Nini Săpunaru, Asociația Agrointeligența: Comisia Europeană nu ne poate acuza pe o lege la care Guvernul n-a dat normele de aplicare
Gabriela Gimbășanu -
Asociația Agrointeligența – prezentă la prima dezbatere publică cu impact pentru sectorul agricol din România din acest an. Nini Săpunaru, președintele Senatului organizației noastre non-profit a susținut, alături de liderii organizațiilor de fermieri și ai industriei alimentare, cauza prezenței la raft a produselor proaspete provenind din lanțul scurt de comercializare.
Citiți și:
OBIECTIVUL Asociației AGROINTELIGENȚA: LEGI BUNE PENTRU FERMIERII ROMÂNI. NINI SĂPUNARU – coordonatorul ORGANIZAȚIEI NON-PROFIT
Dezbaterea publică – prima din acest an, a fost organizată de către Comisia pentru Afaceri Europene şi Comisia pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală a Senatului, care au reușit să adune la masa discuțiilor toate vocile și structurile importante și care au ceva de spus cu privire la legislația produselor alimentare din România. Nu au lipsit reprezentanți ai fermierilor din LAPAR, Federația Națională Pro Agro, Agrostar și CATAR, dar nici cele mai importante voci ale industriei alimentare – ROMALIMENTA și APRIL. Au luat parte și reprezentanți ai ministerelor implicate, dar și ai retailerilor prin Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, sau reprezentanți ai producătorilor tradiționali și ai consumatorilor. Scopul dialogului a fost unul bine conturat încă de la început: cum este privită la acest moment Legea 150/2016, așa-numita Legea a Supermarketurilor, și care ar fi direcțiile de acțiune în evitarea unei proceduri de infringement pe acest domeniu.
În cadrul dezbaterilor, Nini Săpunaru, președintele Senatului Agrointeligența, a luat cuvântul pentru susținerea producătorilor români. Fost deputat și președintele al Comisiei pentru agricultură, Săpunaru a declarat că în urmă cu mai multe luni, Comisia Europeană a trimis o informare către România încercând să clarifice două articole din lege, cea legată de colțul produselor românești din marile rețele comerciale și cel referitor la obligarea supermarketurilor să aloce un spațiu pentru organizarea de târguri de produse tradiționale.
”Am citit și eu acel document unde am fost anunțați că intrăm într-o procedură de pre-infringement, deci la vremea respectivă asta se specifica. Între timp înțeleg că a mai venit un document pe a-l cărui conținut nu îl cunosc. Atunci eram anunțați că suntem într-o procedură de preinfringement și din toată reclamația care a venit au vorbit de două articole clare despre care au spus că sunt anticoncurențiale: colțul produsului românesc și acordarea unui spațiu din parcarea supermarketurilor pentru organizarea de târguri tematice cu produse tradiționale. Sunt lanțuri de supermarket-uri așa cum este Carrefour și care începuse acest proces cu mult înainte de apariția legii. În economia legii, părerea mea este că nu ne deranjează foarte mult acest colț al produselor românești”, le-a explicat Nini Săpunaru, președintele Asociației Agrointeligența, celor prezenți în cadrul dezbaterii.
Referitor la aceste modificări introduse prin Legea 150/2016, cele mai multe controverse s-au iscat în jurul obligației supermarketurilor de a se aproviziona cu 51% produse provenite de pe lanțul scurt de aprovizionare.
”Legat de partea de 51% acolo exprimarea nu era foarte clară, spunea în felul următor Comisia Europeană ”o astfel de prevedere ar putea să aducă prejudicii”, însă nu pot fi cuantificate. Pentru că vorbim de o terminologie nou introdusă în PAC, acea a lanțului alimentar scurt am lăsat libertatea Ministerului Agriculturii să stabilească niște norme rezultate în urma unor negocieri. MADR trebui să stabilească acele procente în funcție de piață. Asta înseamnă că nu trebuia să mergi cu 51% legume și fructe nici în plină vară dacă piața nu îți permite asta”, susține coordonatorul asociației.
Potrivit lui Nini Săpunaru, efectele legii au fost resimțite imediat după aplicarea ei. Astfel că două lanțuri de supermarketuri au renunțat la aprovizionare de carne de porc din Austria și au început să taie din România.
Supermarketurile au înlocuit toate taxele cu facturi de risturn
Printre efectele benefice ale legii supermarketurilor și-au făcut locul și înlocuirea tuturor taxele cu facturi de risturn.
”Pe de altă parte, supermarketurile au înlocuit toate taxele cu facturi de risturn și lucrurile astea se văd. Dacă până acum percepeam din 10 lei un kilogram de salam și îi dădeam înapoi 5 lei, că în rest îi făceam facturări, acum le-au trecut pe reduceri voluntare de preț. Așa cum se vede venitul – este la hipermarket. S-au strecurat greșeli și pe ceea ce înseamnă plata la cinci zile la produsul proaspăt. Putem să schimbăm aici și să trecem în funcție de durata de viață a produsului pentru că nu poți să spui că dacă ai trimis un kilogram de carne să îl plătești în 30 de zile, când tu o vinzi în cinci zile”, a declarat Nini Spunaru.
În mod cert, înainte ca cei din Comisia Europeană să ceară clarificări sau chiar demararea unei proceduri de infringement, cei de la Bruxelles trebuie să cuantifice cum a prejudiciat statul român celelalte state ale Uniunii Europene.
”Lucrurile astea trebuie discutate pe articole, dar să nu ne temem de o eventuală procedură de infringement pentru că sunt doar două articole atacate, iar la cel 51% este un semn de întrebare. Poate că era bine să ne spună Ministerul Agriculturii, pentru că HG era la ei în ogradă, ar trebui să ne spună în ce stadiu sunt, pun sau nu legea în aplicare? Asta este foarte important pentru că și Comisia Europeană nu ne poate acuza că am prejudiciat decât după ce dăm drum la Hotărârea de Guvern. Trebuie să existe o cuantificare, ce cumva legea a dus la faptul că nu s-au mai putut livra roșii în România aduse din Spania sau Italia?”, și-a încheiat intervenția Nini Săpunaru, președintele Senatului Asociației Agrointeligența.
