MAREA DEZAMĂGIRE a fermierului GHEORGHE ALBU: ”NU S-A REZOLVAT NIMIC!”
Roxana Dobre -
Marea dezamăgire fermierului Gheorghe Albu în relația cu instituțiile statului și mai ales cu cele care ar trebui și chiar i-au promis că vor rezolva ”scăparea” care a făcut ca pentru Campania APIA achitată anul trecut, agricultorul din județul Constanța să piardă 50.000 de euro din plățile pe suprafață. Și în 2017, subvenția APIA pentru perdelele forestiere înființate cu salcâm rămân o problemă rămasă nerezolvată care lasă anual pierderi financiare enorme pentru fermierii care au făcut astfel de investiții. Unul dintre acești fermieri este constănțeanul Gheorghe Albu, cunoscut pentru campaniile sale de înființare a perdelelor forestiere!
Perdelele forestiere de salcâm i-au adus creșteri la producție de 30 % pe hectar dar pierderi anuale de cel puțin 50.000 de euro pe fermă pentru aceste suprafețe deoarece APIA nu acordă niciun fel de subvenție.
”Nu s-a rezolvat nimic. Nu au făcut modificarea pentru introducerea salcâmului pe lista speciilor eligibile, au lăsat-o în coadă de pește și au băgat salcâmul ca specie eligibilă numai pentru perdelele forestiere înființate pe programe cum ar fi Prima Împădurire. Noi am făcut pe banii noștri toată investiția și nu primim subvenție nici măcar penru SAPS. Mai mult, salcâmul nu este luat în considerare nici pentru procentul Zonelor de Interes Ecologic (ZIE) (condiție ce stă la plata pentru Înverzire n.r). Deci nu luăm niciun leu pe fâșiile de perdele forestiere, ba din contră, plătim arendă, impozit”, a declarat Gheorghe Albu pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Acesta spune că a renunțat să mai înființeze suprafețe noi dar este foarte mândru de cele realizate deja.
”Nu avea rost să mă arunc cu capul înainte. Vedem ce se va întâmpla dar nu este vorba doar despre mine pentru că la noi în Constanța sunt mai mulți fermieri care au înființat astfel de perdele forestiere. Eu am pus cele mai multe dar mai sunt colegi care au pe suprafețe mai mici dar au sistat și ei. Ca producție am obținut peste 30% față de câmpurile care nu au perdele forestiere. Dar se și vede efectul adică până și aerul pe care îl respiri ca om darămite ca plantă”, a mai punctat Gheorghe Albu.
Ce se mai poate face?
Fermierul din Constanța mai spune că nu a cerut un punct de vedere actualului ministru al agriculturii, Petre Daea.
”Problema este că nu știu dacă ministrul agriculturii mai poate să facă ceva, totul ține de Parlamentul European. Mai degrabă ar lua legătura cu un europarlamentar dacă poate modifica regulamentul respectiv dar de obicei din practica de la Bruxelles nu este la în Parlamentul României să modifice de la o zi la alta o lege. De vină este România că atunci când a fost notificată să spună speciile forestiere care sunt eligibile în zona de ZIE și la plata subvenției trebuia să dea și salcâmul. Ei au scos salcâmul și au pus Paulownia, Plopul Ab, Salcia pe motivul că nu ar fi indigen salcâmul. Dar nici celelalte nu sunt indigene plus că eu cred că mai indigen este salcâmul decât Paulownia sau Salcia. Eu m-am consolat deci efectiv nu le voi scoate, mă mândresc cu ele, dar am sistat plantatul”, a mai subliniat Gheorghe Albu.
Cum a făcut Gheorghe Albu din perdelele forestiere o poveste de succes în agricultura românească
Fermierul constănțean Gheorghe Albu este cunoscut pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența exploatației sale de la Viișoara, comuna Cobadin. Până în prezent, în cadrul unor campanii întinse pe 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1.2 milioane de salcâmi, care adăpostesc aproape 7.000 ha cultivate.
În perioadele de campanie de plantare, a ajuns la performanța de 100.000 de puieți/zi, folosindu-se de metode ingenioase născocite împreună cu mecanizatorii săi. Au urmat stropirile succesive cu cisterna, curățirea de buruieni ca puieții să nu fie sugrumați , cepuirea și mușuroirea, ca tulpinile să crească solitare, nu sub formă de tufe.
În total, suprafața ocupată de perdele forestiere plantată de Gheorghe Albu ocupă 230 ha. O bună parte din aceste perdele se află pe terenurile sătenilor care i-au dat terenurile în arendă, motiv pentru care au semnat înțelegeri notariale prin care țăranilor sunt recunoscuți ca unici beneficiari ai masei lemnoase exploatate din perdelele forestiere, atunci când salcâmii ajung la maturitatea de tăiere. În paralel fermierul le plătește pentru aceste suprafețe indisponibilizate, câte 1.100 kg/ha de grâu.
A ales salcâmul ca specie datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer.
