• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ATONIK și TEMPERATURILE SCĂZUTE la CULTURA DE RAPIȚĂ! Sfaturi de la AECTRA!

    agrointeligenta.ro

    Factorii de stres abiotic rămân factorii responsabili de cele mai mari pierderi de producție la nivel mondial, la unele culturi putând duce la o reducere a producției cu peste 50% față de potențialul genetic. Apariția biostimulatorilor – substanțe care intensifică procesele fiziologice din plante, cu efecte benefice asupra creșterii vegetative, generative și a toleranței la stres – a oferit fermierilor o armă redutabilă în lupta cu acest inamic mai puțin vizibil decât buruienile, bolile sau dăunătorii, dar, de multe ori, mai periculos.

    Cultura de rapiță rămâne o cultură puternic afectată de stresul abiotic, încă de la înființarea ei, în toamnă. Lipsa precipitațiilor la semănat sau din contră, băltirile (stres hidric), înghețul de peste iarnă, în prezența sau nu a unui strat protector de zăpadă (stres termic) sunt factori care pot duce la pierderi semnificative de producție sau chiar la pierderea culturii.

    La ieșirea din iarnă, deși “greul a trecut”, fermierul trebuie să rămână “pe poziții”: pe lângă o tehnologie integrată de protecție și nutriție a culturii, el trebuie să fie atent la factorii de stres abiotici specifici acestei perioade. În primăvară, odată cu reluarea vegetaţiei şi până la înflorire, rapiţa necesită temperaturi medii zilnice de 12-15°C. După înflorire, rapiţa vegetează în condiţii optime dacă temperaturile medii zilnice sunt de 15-20°C. În anii în care apar brume şi îngheţuri târzii de primăvară, în perioada de înflorire, dar şi în condiţiile unor oscilaţii mari de temperatură, culturile de rapiţă sunt grav afectate, iar pierderile de recoltă, semnificative.

    Anul acesta, rapița pare să treacă printr-o astfel de situație dificilă. Aflată în plin proces de înflorire, cultura va traversa o perioadă anunțată de temperaturi scăzute, chiar de îngheț în unele locuri. Condițiile pentru polenizare și fructificare nu sunt cele ideale, ceea ce poate duce la pierderi semnificative de producție. În plus, există riscul ofilirii plantelor sub acțiunea frigului, prin apariția unui dezechilibru între absorbţia radiculară a apei şi transpiraţia prin frunze. Absorbţia radiculară redusă este pusă pe seama faptului că celulele au o permeabilitate scăzută.

    Pentru a ajuta plantele și a reduce cât mai mult aceste efecte negative, compania Aectra recomandă aplicarea biostimulatorului ATONIK, imediat dupa traversarea acestei perioade de stres termic.

    ATONIK este cel mai vechi și mai cunoscut biostimulator din România, fiind introdus la noi încă din anul 1977. Studiile de referinţă arată că primele modificări apar la 24 de ore de la aplicare și constau în inducerea de schimbări considerabile în expresia unor gene implicate în creşterea şi dezvoltarea plantelor, fotosinteză, sinteza de hormoni vegetali şi răspunsul de apărare a plantelor împotriva diferiţilor factori de stres, inclusiv împotriva temperaturilor scăzute, făcându-le mai active.

    Prin accelerarea fluxului citoplasmatic, ATONIK determină o mai bună circulație a nutrienților și enzimelor în interiorul celulei, împiedicând rigidizarea membranelor celulare (de natură lipidică) care se întâmplă în condițiile unor temperaturi scăzute (0-4°C). Rigidizarea membranelor celulare determină apariția de fisuri la nivelul peretului celular, ducând la pierderea conținutului celular și chiar la distrugerea ireversibilă a țesuturilor plantei.

    Prin susținerea activității enzimatice, ATONIK menține procesele metabolice din plantă la un nivel cât mai aproape de normal, în condiții de stres. În plus, produsul are un rol dovedit în creșterea eficienței aparatului fotosintetic (prin mărirea suprafeței de asimilare a frunzei, a conținutului în clorofilă și a intensității fotosintezei) și în creșterea generativă (număr de flori pe ramificație, grad de fecundare, creșterea tubului polinic, etc), fiind biostimulatorul recomandat prin excelență la înflorire și fructificare.

    Pe lângă doza scăzută (0,6 litri/ha), ușurința în aplicare a ATONIK-ului la rapiță e dată și de posibilitatea aplicării lui odată cu tratamentul cu insecticid împotriva Meligethes aeneus (acolo unde acesta nu s-a făcut încă) sau cu fungicid împotriva bolilor (în principal, Sclerotinia sclerotiorum).

    Cu ATONIK, fermierii pot ajuta plantele să parcurgă perioadele dificile și își pot maximiza profitul obținut per hectar.

    Te-ar mai putea interesa

    Oierii – blocați cu turmele pe munte din cauza restricțiilor. Fără ”culoar”, nu pot coborî animalele Ajutorul de 15 euro pe familia de albine se transformă în ajutor de minimis. Legea, în Parlament Avansul APIA 2026. Ce șanse sunt ca fermierii să încaseze mai devreme prima tranșă din subvenții Șefa APIA a transmis un mesaj pentru fermierii care așteapta plata în avans a subvențiilor Acte obligatorii pentru fermierii afectați de secetă. Ce documente trebuie depuse la Primărie

    Ultimele știri

    Bursa cerealelor, azi. Floarea-soarelui DAP Constanța pierde cu 18 euro/t, porumbul a ajuns la 228 euro/t Franța primește o nouă lovitură. După porumbul decimat de secetă, grâul pierde la export, iar rapița se restrânge UE a pierdut o cincime din recolta de porumb. Cum arată piața agricolă la mijlocul lunii septembrie ANSVSA celebrează 60 de ani de excelență în medicina veterinară alături de IDSA, comunitatea științifică națională și internațională Siegfried Mureșan – premierul desemnat să formeze un nou guvern: ”Accept propunerea făcută de Președintele României”