FLAMBAREA – tehnica cu care fermierul WILLY SCHUSTER scapă de buruieni FĂRĂ CHIMICALE!
agrointeligenta.ro -Flambarea buruienilor, adică arderea buruienilor, este una dintre tehnicile răspândite în fermele ecologice din vestul Europei. La noi, eliminarea ierburilor nedorite din culturile agricole este pusă în aplicare la nivel experimental de către fermierul sibian Willy Schuster din localitatea Moșna. Acesta a început cu flambarea morcovilor, pârjolind buruienile care amenință cultura încă din faza ei de sămânță pusă în pământ. În acest fel, spune agricultorul, pirul și volbura nu vor mai sufoca morcovii, care și răsar mai repede mulțumită ”tratamentului” termic.
Practic, flambarea constă în arderea covorului de buruieni de la suprafață cu un arzător – în cazul său, Schuster folosește un arzător clasic cuplat la o butelie, precum cele folosite la pârlirea porcilor.
Fermierul sibian susține și că efectul termic pe care îl are flambarea ajută la o dezvoltare mai rapidă a morcovilor, pe lângă avantajele faptului că distruge principalele buruieni care pot împiedica dezvoltarea morcovilor – pirul și volbura – fără a afecta sămânța în pământ, cum se întâmpla la folosirea metodelor tradiționale de săpare sau plivire a buruienilor.
După spusele agricultorului, flambarea este o tehnică folosită des în Occident în agricultura ecologică, dar până în prezent nu a prins foarte multă tracțiune în România. Pentru a promova eficiența metodei, fermierul sibian a transmis în direct, pe contul său de Facebook, efectuarea flambării pe un teren cultivat cu morcovi și sfeclă de zahăr.
”Folosesc o metodă mai neprofesionistă fiindcă nu am arzător special. Am un arzător simplu, care este folosit și în construcții și la pârlitul porcului. Fiindcă sămânța de morcov este deja semănată sub pământ, nu pot să intervin să sap, pentru că aș distruge cultura. Dar, fiindcă morcovul are perioada de germinație foarte lungă, trebuie să aduni toate buruienile. Le ardem cu flacără și, datorită focului termic, morcovul răsare mai repede decât atunci când nu trece prin procesul de flambare. Colegii noștri bioagricultori din Germania, Elveția fac lucrul acesta de foarte mulți ani, cu rezultate foarte bune. Ei au utilaje speciale și ajutoare speciale, eu fac deocamdată cu unele simple. Pirul se topește imediat, la fel și volbura. Nu trebuie să distrug morcovii de dedesubt”, susține proprietarul Bio-Moșna.
Rentabilitatea arderii buruienilor variază de la fermă la fermă. Dacă soluțiile tradiționale pot afecta cultura în stadiul ei incipient, pentru fermele bio este o soluție probabil mai puțin costisitoare decât folosirea erbicidelor autorizate, și chiar și în cazul fermelor convenționale, flambarea poate aduce un plus de producție care să contrabalanseze costurile legate de gaz. În același timp, există varianta costisitoare, la început, a arzătoarelor specializate, care ar fi benefică însă privind costurile pe termen lung, conform fermierului sibian.
”Sunt arzătoare mult mai eficiente, sub formă de umbrelă îndreptată în jos, care consumă mai puțin. Se poate da și foc cu paie, însă în cazul acela căldura de la foc se propagă în sus, și nu este mai eficient (pentru stimularea creșterii – n.r.). Am consumat jumătate de butelie când am flambat data trecută, acum termin partea aceasta de cultură cu restul. Eu zic că merită, 60 de lei sau cât costă pentru umplerea buteliei. Stratul celălalt l-am flambat acum 4-5 zile și încă e curat”, a precizat Schuster.
Perioada recomandată pentru flambarea morcovilor este cea care precede înflorirea acestora. Curățarea covorului de buruieni face mai ușoară ulterior aplicarea metodelor tradiționale (săparea, plivirea) de extirpare a buruienilor între rândurile de morcovi, iar post-înflorire există riscul arderii accidentale a frunzelor de morcovi.
”Este o combatere ecologică bio, fără chimicale, a buruienilor în cultura morcovilor. Cel mai bine este să combați buruienile în faza de două frunzulițe. (Flambarea – n.r.) Are efect mult mai pronunțat efectuată pe căldură”, adaugă Schuster.
Willy Schuster este deținătorul fermei ecologice BioMoșna și fost președinte al Asociației Eco Ruralis, de producători bio români. Este unul din fermierii români care critică vehement politicile agricole care favorizează fermele mari și „land-grabberii”, după cum a explicat într-un interviu pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro care poate fi citit AICI.