Piaţa terenurilor

Bătălia pentru pământ începe anul viitor

Începând de anul viitor, străinii vor putea cumpăra terenurile agricole, rezervate pentru moment ungurilor. În aşteptarea acestei scadenţe fixate de către UE, pe care guvernul lui Viktor Orbán încearcă să o amâne, ţărani bogaţi şi personalităţi adesea apropiate de sfera puterii se înfruntă pentru loturile cele mai interesante.

O poartă foarte înaltă vopsită în alb şi având un panou nou-nouţ: pare a fi intrarea într-un domeniu mitic al clanului Ewing, în statul Texas. Doar soneria, fabricată la Florenţa, dezvăluie că fostul domeniu de vânătoare din comitatul Széchenyi, în sud-vestul Ungariei, îi aparţine lui Carlo Benetton, din dinastia italiană a industriei textile. Proprietarul unor terenuri imense în Argentina, el exploatează în această zonă 7.000 de hectare cultivate cu porumb, grâu şi pe care sunt plantaţi plopi.

“Lumea îi spune castelul Dallas”, spune zâmbitor Harri Fitos, secretar al Consiliului local din Görgeteg, localitate situată la Sud de lacul Balaton. Satul cu o populaţie de 1 200 de locuitori, împrejmuit cu garduri pentru protejarea zonelor de vânătoare, este supranumit “Alcatraz”, după numele fostului penitenciar american: rata şomajului este de 50 % în această zonă, şansele de găsire a unui loc de muncă fiind foarte reduse, cu excepţia posturilor pentru protejarea domeniilor.

5I38t0neF_GOoPxAL0Ai

Ungaria nu dispune de zăcăminte de petrol. Dar are terenuri arabile – peste cinci milioane de hectare – care stârnesc apetitul, în contextul în care interdicţia impusă din 1994 tuturor străinilor privind achiziţionarea de terenuri în Ungaria, prelungită în momentul aderării la Uniunea Europeană, în 2004, ar urma să expire în mai 2014. Cel puţin conform previziunilor oficialilor de la Bruxelles.

Hectare care valoarează cât aurul

A început o adevărată cursă pentru ca această sursă de îmbogăţire să fie menţinută, cât mai mult posibil, sub controlul investitorilor autohtoni. Noua lege agrară, adoptată în luna iulie la iniţiativa guvernului conservator condus de Viktor Orbán, îi împiedică pe străini să cumpere în viitor terenuri agricole şi conferă nulitate contractelor de convenienţă încheiate în culise în perspectiva deschiderii pieţei terenurilor.

“Toţi experţii spun că Ungaria are un mare potenţial”, reaminteşte Peter Roszik, preşedintele Camerei de agricultură din Györ-Moson-Sopron, localitate situată la frontiera dintre Ungaria şi Austria. “Există o cerere foarte mare de terenuri, fiind de şase-opt ori mai mulţi candidaţi decât loturile disponibile”.

Miza distribuirii terenurilor este mult mai mare decât cele 500.000 de hectare cultivabile din sectorul public, pe care partidul de guvernământ, Fidesz, le-a promis, în campania electorală din 2010, că le va oferi în mod prioritar fermelor de familie.

În prezent s-au intensificat tensiunile între ţăranii proprietari de ferme mici şi “oligarhii” apropiaţi în general de premierul Viktor Orbán, care au beneficiat de recentele atribuiri de terenuri – aproximativ 100 000 de hectare –, pe care statul le închiriază la preţuri foarte mici, pe 20 de ani.

Practic, valoarea acestor terenuri este ca cea a aurului: “În Ungaria, valoarea terenurilor încă este estimată în actele notariale în coroane de aur de pe vremea împărătesei Maria-Tereza”.

Ungaria, o republică bananieră

Jozsef Angyan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, exponentul ţăranilor deţinători de ferme mici, a demisionat cu scandal la sfârşitul lunii ianuarie, protestând faţă de acest favoritism. De atunci, Jozsef Angyan, care a rămas deputat conservator, a publicat permanent cifre care demonstrează că “baronii verzi” sau “portocalii” – culoarea Fidesz – îşi iau partea leului.

Agricultura este o afacere excelentă, graţie subvenţiilor europene de aproximativ 200 de euro la hectar şi scutirii, timp de cel puţin cinci ani, de plata impozitului pe venit la ferme. Întreprinzătorii pricepuţi încasează astfel până la 75 de milioane de forinţi (aproape 264 000 de euro) pe an pentru 1 000 de hectare.

Dacă străinii ar avea dreptul să investească după bunul plac, preţurile terenurilor ar creşte, dar exploatarea acestora ar fi mai puţin profitabilă: aceasta este “realitatea prozaică ascunsă în spatele zelului naţionalist”, explică juristul austriac Peter Hilpold, conform cotidianului Die Presse.

Presa ungară subliniază că 58 % dintre membrii Parlamentului de la Budapesta deţin terenuri care cel mai adesea sunt oferite spre gestiune terţilor. Tranzacţiile funciare speculative au atins un asemenea nivel încât Ungaria riscă, în curând, să semene din ce în ce mai mult – avertizează Jozsef Angyan – cu “republicile bananiere”, având terenuri împrejmuite cu sârmă ghimpată şi agenţi de pază înarmaţi pentru a contracara o infracţionalitate galopantă. Pe fondul degradării climatului, au început să apară ferme cu un anumit specific.

Se mizează pe cartea xenofobă

“Aici este deja America Latină”, afirmă, la Görgeteg, Ander Balazs, reprezentantul formaţiunii de extremă-dreapta Jobbik, a treia forţă politică din Parlament. Ander Balazs s-a alăturat unui grup de militanţi agresivi veniţi să demonteze poarta uneia dintre proprietăţile lui Carlo Benetton.

De ce este vizat Benetton, care a cumpărat terenurile în mod perfect legal, la începutul anilor 1990, după care a început să închirieze terenuri care aparţinuseră fostelor cooperative agricole comuniste? “Pentru că sunt italieni, nu unguri”, a replicat Enikö Hegedüs, o deputată din cadrul Jobbik prezentă la acţiunea de la Görgeteg.

Şi autorităţile de la Budapesta au mizat pe cartea xenofobă, anunţând anularea contractelor dubioase. “Unele contracte”, explică pentru ziarul Le Monde actualul secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Gyula Budai, “au fost înregistrate la un notar sau avocat. Dar fără dată, în aşteptarea încetării interdicţiei” privind achiziţionarea de terenuri de către străini. Era suficientă completarea actelor pentru a înscrie numele noului proprietar în registrul cadastral.

Sunt vizaţi italienii, belgienii, germanii, slovacii şi mai ales austriecii: aceştia ar exploata, dacă ar fi să ne luăm după autorităţi, două milioane de hectare în Ungaria. În realitate, suprafaţa este de zece ori mai mică, protestează ataşatul austriac pentru Afaceri agricole de la Budapesta, Ernst Zimmerl.

În Görgeteg, Harri Fitos dezvăluie aranjamentele discrete care alimentează zvonurile despre afacerile cu terenuri în Ungaria: aici sunt 50 de hectare aparţinând societăţii forestiere de stat, puse gratuit la dispoziţia unui “oligarh” bine-plasat; acolo este un teren rezervat în principiu pentru vânătoare, pe care s-a cultivat porumb. “Nu figurează în niciun registru cadastral şi nu este luat în calcul la Produsul Intern Brut. În comparaţie, cei de la Benetton fac totul perfect legal”, explică el.

Sursa: presseurop.eu


Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!