Early Lory, soiul de cireș care rodește în mai și are o producție mare la hectar
agrointeligenta.ro -
Early Lory, soiul de cireș care rodește în luna mai și are o producție mare la hectar. Soiuri timpurii de cireș – soluție sigură pentru a obține profit maxim din exploatația pomicolă. Dacă fructele se coc devreme și pot ieși pe piață în luna mai, începutul lunii iunie, prețurile sunt excelente. Iar când producția de cireșe la hectar este și ea una foarte bună, atunci pomicultorul poate fi sigur că a tras cartea câștigătoare.
În Drajna, în plantația inginerului Marius Roman, este forfotă mare. S-a intrat la culesul primelor cireșe de mai, iar roadele pomilor sunt de-a dreptul spectaculoase. Meritul este al soiului timpuriu de cireș – Early Lorry, care va ajunge anul acesta la o producție de peste 25 de tone la hectar!
Proprietar de pepinieră, ing. Marius Roman ne-a spus că cireșii din soiul Early Lorry au intrat în perioada de producție din al treilea an de cultură, iar producția crește semnificativ de la an la an. Acest soi de cireșe este doar o parte din conceptul inedit din spatele unei plantații cu peste 70 de soiuri de pomi fructiferi, menită să aibă un rol informativ pentru cultivatori și public.
”Plantația este denumită ”Pilot” deoarece pe o suprafață de 18 ha avem toate speciile pomicole cultivate la noi în țară în afară de nuc și alun, și în cadrul fiecărei specii avem de la 5-6 soiuri la 20 de soiuri. Avem în total peste 70 de soiuri cultivate. Plantația este în anul 5 de cultură pentru 8 ha și în anul 7 pentru restul de 10 ha, toate întreținute prin sistem de irigare cu picurare. Sunt două sisteme de cultură: avem și sistemul super-intensiv în cazul speciei cireș cu portaltoiul astă de Gisella 5, mai nou introdus în țară. Pe lângă faptul că producem și valorificăm culturile, plantația are un rol pilot în sensul în care oamenii pot veni, pot vedea diverse soiuri, diverse specii, sisteme de cultură, fructele se pot degusta, pentru ca oamenii care vor să înființeze astfel de plantații să se poată informa. În paralel avem și o pepinieră pomicolă cu peste 120 de soiuri de pomi fructiferi, din care se regăsesc unele soiuri și în această plantație, în care avem sute de pomi din fiecare soi. Nu vrem să ne oprim doar la producere și vânzare, vrem să dăm și toate informațiile necesare. Noi îi informăm pe cei care vor să își înființeze plantații și cum să le valorifice; ce soiuri sunt cele mai căutate, cele mai timpurii, cele mai târziu, de potențialul acestora și ce probleme ar putea apărea”, a declarat dr. ing. Marius Roman pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Soiul de cireș care face fructele cel mai devreme
Soiul Early Lorry este cel mai timpuriu dintre soiurile de cireșe cultivate pe plantația-pilot a Pepinierei Roman, putând fi recoltat, în funcție de condițiile sezoniere, la jumătatea sau sfârșitul lunii mai. În cazul pepinierei dr. Roman, este și cel mai productiv, estimând pentru anul acesta o producție de 25 de tone/ha. Primul ciclu de producție începe în al treilea an de plantare, și crește semnificativ în fiecare an.
”Așa vedem și soiurile care nu sunt autohtone, cum se comportă, în ce perioadă înfloresc, dacă sunt rezistente la îngheț sau nu, dacă au perioadă de maturare; una e să fie cultivată în Italia, alta e în România. Depinde și de condițiile climatice, anul trecut acest soi s-a maturat mai repede la noi și am început recoltatul pe 17-18 mai, iar anul acesta am început să recoltăm pe 29 mai, deci cu aproape două săptămâni întârziere. Tot ce înseamnă cireș altoit pe portaltoi vegetativ tip Gisella 5 sunt în al cincilea an de cultură, plantația fiind înființată în 2012, pe 1 hectar din suprafața plantației. Avem patru soiuri: Early Lorry care este cel mai timpuriu, urmat la câteva de zile de Prime Giant și soiurile târzii, Regina și Kordia. Începând cu anul 3 am avut o producție de cca. 3-4 tone/ha, iar în anul 4 a ajuns undeva la cca. 7-8 tone. Dar dacă am face referire la doar la soiurile timpurii, producția ar trece de 10 tone/ha în al patrulea an, deoarece Regina a fost un pic mai slab anul trecut. Anul acesta, Early Lorry ar putea depăși 25 tone/ha, iar la Regina și Cordia ne așteptăm la 20 de tone/ha”, a precizat inginerul horticultor.
Early Lory – un soi de cireșe cu fructe cărnoase
Cireșele Early Lory se evidențiază față de alte soiuri de cireșe timpurii prin faptul că au o cantitate mai mare de pulpă, cu o textură fermă și pietroasă. Dimensiunea acestora depinde de cât de mare este încărcătura pe pom – potențialul acestora este de 10 grame în cazul unor condiții normale, dar în cazul unei încărcături mari, cireșele vor fi mai mici, cântărind în jur de 7-8 grame.
”Legat de calitatea fructelor, la o încărcătură normală de pom, fructele sunt destul de mari – ajung la 10 grame cu pulpă fermă, pietroasă, dacă se aplică o tehnologie adecvată. Nu vorbim de o cireașă mai suculentă, de mărime mică, care are mai mare pielița și sâmburele decât pulpa. Dacă vorbim de o încărcătură de fructă mai mare, cum este cazul în plantația mea anul acesta, ele rămân mai mici decât potențialul soiului, undeva între 7-8 grame – ceea ce este tot destul de mare, în comparație cu restul, în special pentru un soi timpuriu. Producția crește de la an la an până în al cincilea an de cultură, când plantația ajunge la maturitate deplină. Cam aceste este potențialul, poate ajunge lejer la 25 de tone/ha, o producție mai mult decât bună pentru specia cireș. Este ușor de realizat în sistem de plantație superintensivă; noi avem 1.666 de pomi la hectar, care scot fiecare în jur de 15 kg de cireșe”, a adăugat Marius Roman.
Soiul Early Lory – tehnici de cultivare și îngrijire
Pentru a obține astfel de nivele de producție la culturile Early Lorry în regim superintensiv, este esențială folosirea unui sistem de susținere – de tipul spalierilor folosiți pentru culturile viticole – precum și a unui sistem de irigare. De asemenea, aplicarea tratamentelor fitosanitare trebuie făcută cu precizie, deoarece culturile superintensive au un risc mai mare de transmitere a bolilor. Un alt factor de risc sunt păsările, care pot distruge sau consuma o parte din fructe, precum și grindina, motiv pentru care este recomandată instalarea de plase speciale pentru a proteja pomii.
”La astfel de plantații superintensive, este obligatoriu sistemul de susținere. În al doilea rând este obligatoriu un sistem de irigare prin picurare, unde poți să aplici inclusiv fertirigare – adică îngrășăminte la sol date odată cu apa de irigat. Irigatul pentru portaltoiul ăsta este esențial, pentru că are nevoie de norme mici de apă și destul de frecvente; el nu se dezvoltă foarte mult în profunzime, ci rămâne destul de superficial în sol, doar în primii 70-80 de cm să zicem. Culturile pomicole sunt plante perene și au nevoie de fertilizare. Se epuizează hrana din sol și de multe ori nici aceea nu este suficientă; încă de la plantare se recomandă, poate fi fertilizat și cu gunoi de grajd”, explică doctorul în horticultură.
”La fertirigare, îi dăm cât considerăm că planta are nevoie în funcție de încărcătură, de ce se găsește în sol; putem face analize la sol ca să vedem ce se găsește și cât e îi trebuie culturii, venim cu raport de diferență și se poate corecta foarte ușor. Se poate face odată cu tratamentele fitosanitare, utilizarea îngrășămintelor, cu fertilizarea foliară, când stropim pentru boli și dăunători; introducem atunci în pompă și un îngrășământ foliar, compatibil cu plantația. Noi în zona aceasta, în județul Călărași, unde solurile sunt foarte fertile, dăm foarte puțin la sol și mergem mai mult pe foliar; folosim un îngrășământ bio – Cropmax, care are o compoziție foarte bună care suplimentează macroelemente (azot, fosfor și potasiu) cât și microelemente (magneziu, zinc, molibdem, calciu ș.a.m.d)”, a declarat Marius Roman.
”Orice intervenție cu tratamente fitosanitare făcută cu întârziere poate afecta negativ cultura; la culturile în regim superintensiv, bolile se transmit mult mai rapid, și atunci trebuie atenție sporită: tratat preventiv, să nu ajungi să ai infecții. Legat de tăieri, sunt probleme cu forța de muncă; în România sunt mai puțini oameni specializați pe treaba asta, dar acum au început să se facă foarte multe plantații de genul ăsta, iar tăietorii se adaptează la culturi”, precizează deținătorul Pepinierei Roman.
Tipul de portaltoi folosit face toată diferența
Unul dintre cei mai importanți factori în obținerea mai rapidă a unei producții optime este tipul de portaltoi folosit. Astfel, un portaltoi care necesită o investiție inițială mai consistentă, precum Gisella 5, aduce mult mai multe avantaje decât unul mai ieftin tip Mahaleb, printre care se numără o înălțime mai mică a pomilor – ce permite instalarea de sisteme antigrindină și antipăsări -, o expunere mai satisfăcătoare a fructelor la soare, scăderea costurilor de toaletare și, poate cel important, o maturare mult mai rapidă și un potențial de producție mai mare.
”Portaltoiul pe care îl folosim, Gisella 5, imprimă precocitate și productivitate. Un pom altoit pe Gisella 5 poate ajunge la maturitate deplină în anul 5 de cultură și poți obține până la 25 de tone/ha, spre deosebire de portaltoiul de tip Mahaleb, la care plantația ajunge la maturitate deplină după 10-12 ani, și producțiile nu pot depăși 15 tone/ha. În plus, la portaltoiul acesta producția este mai timpurie, în sensul în care nu trebuie să aștepți foarte mult până ca pomii să intre pe rod. Ca să vă dau un exemplu, la o plantație de tip Mahaleb în anul 5 nu poți recolta mai mult de 2-3 kg/pom. Legat de calitatea fructelor, cele ale pomilor altoiți pe Gisella 5 sunt mult mai bune, deoarece pomii nu cresc atât de stufoși, atât de voluptoși, și atunci fructele sunt mult mai bine colorate, mult mai bine expuse la soare, au o dezvoltare mai armonioasă. Și recoltarea fructelor se face mult mai ușor, ceea ce implică costuri de recoltare mai mici, iar costurile legate de tăierea pomilor scad și ele: la pomii altoiți pe Mahaleb, fiind mult mai mari, necesită aplicarea multor intervenții – este mult mai mult de muncă și mai dificil de realizat, ceea ce implică mai multe costuri. La pomii pe Gisella se fac tăieri mult mai puține. Un alt avantaj este că plantațiile acestea cultivate superintensiv nu cresc foarte înalte, undeva pe la trei metri înălțime, și permit instalarea plaselor antigrindină și mai ales antipăsări. Problemele mari la specia cireș sunt păsările, care vin și pot strica sau consuma o parte mai mică sau mai mare din fructe”, a declarat Marius Roman.
Livada de cireși Early Lory – investiție, rentabilitate
La un nivel mai restrâns, o cultură de cireși Early Lory poate fi și o afacere de familie, chiar profitabilă, iar producția sporită oferă și o flexibilitate în stabilirea prețului optim pentru a amortiza investițiile inițiale. Cultivarea pe suprafețe mari necesită însă investiții fixe la început pentru a asigura eficiența pe termen lung; prețul diferă în funcție de calitatea fructului și de perioada în care acesta este recoltat, cea mai profitabilă fiind cea de la mijlocul lunii mai.
”Anul trecut, soiul s-a vândut la un preț mult mai bun; cireșele au o foarte mare căutare pe plan național. Ținând cont că s-au maturat mult mai devreme și au avut o mărime spre 10 grame, am vândut la un preț mai bun, undeva spre 10 lei/kg. În condițiile anului acesta, cu producții supradimensionate pe pom, oferta este mai mare, calitatea a scăzut puțin în ceea ce privește mărimea fructului, maturarea fructelor s-a făcut mult mai târziu din cauza vremii foarte reci din aprilie-mai, prețul este ceva mai mic, undeva între 6-7 lei pe kg. Dacă vindeam până în perioada de 20-25 mai, s-ar fi dus spre 10 lei/kg, la soiurile acestea timpurii”, ne-a spus dr. ing. Roman.
”Noi deținem material săditor, producție proprie din pepinieră. Importăm portaltoiul, înmulțim în pepinieră culturile care ne interesează pentru extinderea plantațiilor proprii sau valorificare. Materialul săditor ar veni cam 7 euro per bucată, aproximativ 11.000 de euro în total la 1.666 de pomi. Dacă adăugăm sistemul de susținere, care în varianta cea mai economică – noi am folosit pentru suprafața pe care am cultivat-o spalieri recuperați din zonă, din defrișările din bazinele viticole, și costurile sunt mult mai mici, fiind second hand, undeva pe la 1.000 de euro/ha, sistemul de irigat încă 1.000 de euro/ha, și dacă plantezi cu ajutorul unei firme, să zicem încă 1.000 de euro, deci investiția inițială duce undeva pe la 15.000 de euro. Dacă dorim și partea de plasă antigrindină și anti-păsări, atunci vorbim de alte costuri: pe la 5.000-6.000 de euro/ha, deci să zicem că ajunge totalul la 20.000 de euro/ha. Ca să faci 20 de tone/ha, și în anul respectiv se cheltuiesc între 5.000 și 8.000 de euro, dar oricum, costurile se amortizează de pe urma producției. Nu îl poți amortiza într-un an, dar sunt plantații care, dacă sunt întreținute corect, pot rezista și 20 de ani fără probleme. 1-2 hectare de cireși poate fi și un business de familie, cu puțin ajutor la recoltat, ceea ce scade semnificativ costurile dintr-un an”, explică doctorul în horticultură.
Pepiniera pomicolă a lui Marius Roman vinde cireși din soiul Early Lory, cu prețuri diferite în funcție de altoire: cei altoiți pe Gisella 5 sau 6 la 27 de lei/bucată, iar cei altoiți pe Mahaleb la 18 lei/bucată.
În prezent, în piețele din Capitală, acolo unde vor ajunge și o parte din cireșele recoltate , un kilogram de cireșe are un preț mediu de 10-12 lei.
